Decizia ÎCCJ nr. 3/2025 (RIL)Punctul III

III. Examenul jurisprudențial. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 16. Autorul sesizării a reținut că problema de drept supusă examinării a apărut în cauzele în care sesizarea instanței cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a luat o măsură preventivă sau depunerea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive ori a arestului la domiciliu a avut loc în ultima zi a termenului prevăzut de art. 207 alin. (1) și, respectiv, art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, calculat potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) , (2) și (4) din același cod. ... 17. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a considerat că termenul prevăzut de art. 207 alin. (1) , art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este respectat atunci când procurorul a formulat, în ultima zi a acestuia, propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive ori a arestului la domiciliu sau a sesizat instanța cu rechizitoriul prin care a dispus trimiterea în judecată a inculpatului aflat sub imperiul unei măsuri preventive, cu argumentul că au fost asigurate inculpatului, în mod efectiv, cele 5 zile libere, calendaristice, necesare exercitării dreptului la apărare. ... 18. În cadrul acestei prime orientări jurisprudențiale s-a identificat și opinia în conformitate cu care ultima zi a termenului este ziua în care termenul se împlinește, iar aprecierea că această din urmă zi nu este în afara termenului de 5 zile, prevăzut de art. 207 alin. (1) , art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, ar reprezenta o interpretare eronată a dispozițiilor legale, din moment ce s-ar putea ajunge, față de dispozițiile art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală, ca termenul să fie de 8 sau 9 ori chiar 10 zile calendaristice, anterioare datei expirării măsurii preventive. ... 19. Aplicând asemenea raționamente, s-au pronunțat hotărâri definitive prin care s-a constatat neîntemeiată excepția tardivității și s-au examinat, pe fond, condițiile de prelungire a duratei măsurii arestării preventive ori a arestului la domiciliu, după caz, s-au verificat cerințele vizând menținerea măsurii preventive dispuse față de inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu. ... 20. Au fost anexate cererii de recurs în interesul legii mai multe hotărâri judecătorești definitive care exprimă, în mod expres, această orientare jurisprudențială, pronunțate de: Curtea de Apel București, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul București, Tribunalul Dolj, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Brașov, Tribunalul Iași, Tribunalul Argeș, Judecătoria Calafat, Judecătoria Zalău, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria Sighișoara și Judecătoria Iași. ... 21. Totodată, au fost atașate hotărâri definitive din care rezultă, în mod implicit, că instanțele au considerat că termenul de cel puțin 5 zile de la expirarea măsurii preventive, prevăzut de art. 207 alin. (1) , art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, a fost respectat, chiar dacă sesizarea procurorului s-a formulat în ultima zi a termenului, în condițiile în care excepția tardivității nu a fost invocată de părți și nici ridicată din oficiu (Curtea de Apel București, Judecătoria Târgu Jiu și Judecătoria Târgu Mureș). ... 22. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că propunerea procurorului de prelungire a duratei arestării preventive ori a arestului la domiciliu sau sesizarea instanței cu rechizitoriul în cauzele în care, față de inculpatul trimis în judecată, s-a dispus una dintre măsurile preventive nu respectă dispozițiile legale privind termenul prevăzut de art. 207 alin. (1) , art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, dacă s-a formulat în ultima zi a termenului, cu motivarea că prin aceste texte legale legiuitorul a reglementat două termene: – un termen în care procurorul trebuie să formuleze propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive/arestului la domiciliu sau de menținere a măsurii preventive dispuse față de inculpatul trimis în judecată și ... – un termen rezervat exercitării dreptului la apărare al inculpatului față de care se solicită prelungirea/menținerea acestor măsuri preventive. ... ... 23. Astfel, s-a considerat că ultima zi a termenului este rezervată inculpatului pentru exercitarea dreptului la apărare, și nicidecum nu se află la dispoziția procurorului, care trebuie să formuleze sesizarea anterior acestei zile. S-a constatat că termenul pentru apărarea inculpatului este determinat, în mod expres, prin indicarea unui număr de 5 zile înainte de a expira durata măsurii preventive, iar termenul prevăzut pentru procuror se încheie anterior curgerii termenului inculpatului, astfel că procurorul trebuie să sesizeze instanța în afara termenului de apărare al inculpatului, căci, altfel, ceea ce poate fi făcut în ultima zi a oricărui termen, a fortiori, poate fi făcut și în prima zi a termenului respectiv. ... 24. Aplicând acest raționament, s-au pronunțat hotărâri definitive prin care judecătorul a constatat întemeiată excepția tardivității formulării în ultima zi a termenului a propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive/arestului la domiciliu sau de menținere a măsurii preventive, dispuse față de inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu. ... 25. Orientarea jurisprudențială anterior expusă se regăsește în hotărâri definitive pronunțate de Curtea de Apel București, Curtea de Apel Iași, Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Călărași, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Olt, Tribunalul Mehedinți, Tribunalul Bacău, Tribunalul Bihor, Judecătoria Buftea, Judecătoria Craiova și Judecătoria Răducăneni. ... ...