Decizia ÎCCJ nr. 3/2025 (RIL)Punctul VIII

VIII. Opiniile exprimate de specialiști 47. În conformitate cu dispozițiile art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, au fost transmise opinii ale specialiștilor în drept penal, în legătură cu chestiunea de drept care formează obiectul recursului în interesul legii. ... 48. Prin punctul de vedere exprimat, specialiștii din cadrul Facultății de Drept de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu au considerat în termen propunerea formulată cu privire la măsurile preventive în cazul înaintării rechizitoriului și a propunerii de prelungire a arestării preventive sau a arestului la domiciliu, în ultima zi a termenului prevăzut de art. 207 alin. (1) , art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, calculat potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) , (2) și (4) din același cod. ... 49. În acest sens s-a arătat că dispozițiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd, în mod expres, sancțiunea nulității absolute în cazul nerespectării termenului de către procuror la formularea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv în faza de urmărire penală, condiții în care dobândește natura unui termen peremptoriu, calificare dată și prin Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015 a Curții Constituționale, prin care a fost sancționată depunerea propunerii de prelungire a arestării preventive cu mai puțin de 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii. ... 50. Pe de altă parte, s-a subliniat că termenul este unul de regresiune și imperativ sub aspectul duratei sale minime, iar modul său de calcul, pe zile libere, astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 20 din 16 octombrie 2017, este în măsură să asigure exercitarea efectivă a dreptului la apărare, câtă vreme prin decizia menționată Curtea Constituțională a sancționat depunerea propunerii de prelungire a arestului preventiv cu mai puțin de 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii. ... 51. În mod similar, termenul de cel puțin 5 zile reglementat de dispozițiile art. 207 alin. (1) și art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală a fost apreciat ca având aceeași natură juridică cu cel prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, dată fiind identitatea de reglementare, context în care s-a făcut trimitere la Decizia nr. 16 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 52. Facultatea de Drept - Departamentul de Drept Public - Centrul de Cercetări în Științe Penale din cadrul Universității de Vest din Timișoara, prin punctul de vedere transmis, a considerat recursul în interesul legii admisibil în raport cu dispozițiile art. 471 și 472 din Codul de procedură penală și a opinat, pe fond, în sensul că nu se consideră formulată în termen propunerea cu privire la măsurile preventive în cazul înaintării rechizitoriului împreună cu dosarul cauzei sau depunerea propunerii de prelungire a arestării preventive ori a arestului la domiciliu în ultima zi a termenului, prevăzut de art. 207 alin. (1) și, respectiv, art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, calculat potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) , (2) și (4) din același cod. ... 53. În conturarea acestui punct de vedere s-a precizat, în esență, că termenul de 5 zile a fost reglementat de legiuitor în scopul asigurării dreptului fundamental la apărare al inculpatului supus unei măsuri privative de libertate și al eliminării arbitrarului cât privește dispunerea prelungirii arestului la domiciliu sau a arestului preventiv ori menținerea oricărei măsuri preventive [art. 222 alin. (4) , art. 235 alin. (1) , respectiv art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală], astfel cum rezultă atât din considerentele Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015 pronunțate de Curtea Constituțională, cât și din cele cuprinse în Decizia nr. 20 din 16 octombrie 2017 și Decizia nr. 16 din 17 septembrie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 54. Procedând la analiza modului de calcul al termenelor procedurale, reglementat de dispozițiile art. 269 din Codul de procedură penală, s-a evidențiat faptul că, de regulă, acesta conduce la suplimentarea unui termen calendaristic, pe zile, cu două unități de timp, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală termenele procedurale se pot augmenta cu mai multe unități de timp (prorogare legală), fiind necesar a distinge între ziua în care se împlinește termenul procedural și ultima zi a termenului. ... 55. S-a arătat că legea procesuală nu face nicio distincție între termenele de regresiune și cele de succesiune din perspectiva modului de calcul, iar termenul minim nu impune o analiză diferită a naturii și modului de calcul al termenelor regresive, prorogarea operând atât în succesiune, cât și în regresiune. ... 56. Acceptarea ca judecătorul să fie legal sesizat în ultima zi a termenului, ceea ce implică nerespectarea acestuia, echivalează cu posibilitatea de a formula sesizări în orice altă zi în care termenul curge, întrucât nu pot fi identificate deosebiri între ultima zi a termenului și orice altă zi a sa. ... 57. În consecință, s-a arătat că ultima zi a termenului nu este la dispoziția Ministerului Public pentru a formula propunerea, ci reprezintă prima zi în care inculpatul își poate exercita dreptul la apărare, așa încât sesizarea trebuie formulată înainte de ultima zi a termenului, iar nu în ultima zi a sa, care este cuprinsă în termen. ... ...