Decizia CCR nr. 26/2017Punctul 9

9. Mai mult, se arată că, atât timp în faza cercetării judecătoreşti este posibilă readministrarea probelor (administrate în cursul urmăririi penale) contestate de părţi, precum şi administrarea de probe noi, în condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (5) -(10) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a admis că o eventuală vătămare produsă astfel inculpaţilor poate fi înlăturată - respectiv, prin readministrarea probelor contestate, în condiţii de oralitate, contradictorialitate şi nemijlocire în faza de judecată/în cursul cercetării judecătoreşti -, inculpaţii având aşadar posibilitatea exercitării depline a prerogativelor conferite de dreptul la un proces echitabil (conform art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) în cursul cercetării judecătoreşti. Instanţei judecătoreşti îi revine rolul de a analiza şi de a aprecia în mod liber, cu respectarea principiului imparţialităţii şi, în special, al egalităţii armelor, atât valoarea fiecăreia dintre probele administrate (fie în faza de urmărire penală, fie în cursul judecăţii) în raport cu celelalte, indiferent deci de faza procesuală în care au fost administrate, cât şi credibilitatea lor. Această analiză, în cazul existenţei unor probe contradictorii, implică, în mod esenţial şi obligatoriu, motivarea şi explicitarea detaliată pentru justificarea priorităţii acordate reţinerii unora sau altora dintre probele administrate/readministrate, întrucât probele nu au o valoare a priori stabilită de legiuitor, importanţa acestora rezultând în urma aprecierii lor de către organul judiciar consecutiv analizei ansamblului materialului probator administrat în cauză conform principiului liberei aprecieri a probelor. ...