Decizia ÎCCJ nr. 3/2025 (RIL)Punctul VI

VI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) 30. Din jurisprudența instanței de la Strasbourg se desprind exigențe suplimentare de natură a asigura un conținut mai profund dreptului la apărare și pentru buna înfăptuire a actului de justiție: – Cauza Daud contra Portugaliei - CtEDO a reiterat că drepturile omului și libertățile fundamentale trebuie să fie concrete și efective, iar nu drepturi teoretice și iluzorii, astfel că, în situația în care apărătorul nu sesizează cu privire la lipsa condițiilor pentru a studia suficient de bine dosarul și pentru a pregăti apărarea, instanța trebuie să manifeste inițiativă și să amâne dezbaterile, preocuparea instanței pentru realizarea unei apărări eficiente și efective fiind o obligație importantă impusă judecătorilor (Hotărârea din 21 aprilie 1998); ... – Cauza Bonzi contra Elveției - CtEDO a arătat că art. 6 paragraful (3) lit. b) din Convenție (orice acuzat are, în special, dreptul să dispună de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării sale) protejează acuzatul împotriva unui proces pripit, fiind necesar ca acesta să aibă timpul adecvat și posibilitatea pentru pregătirea apărării sale (Hotărârea din 12 iulie 1978); ... – Cauza Gregačević contra Croației - CtEDO a reiterat că art. 6 paragraful (3) lit. b) din Convenție garantează acuzatului timpul adecvat și facilități pentru pregătirea apărării sale, urmând a se ține seama în special de natura procesului, complexitatea cauzei și stadiul procedurii (Hotărârea din 10 octombrie 2012); ... – Cauza Sakhnovski contra Rusiei - CtEDO a arătat că, în anumite circumstanțe, instanța poate fi obligată să amâne procesul din oficiu, astfel încât să ofere apărării suficient timp pentru pregătirea apărării (MC - Hotărârea din data de 2 noiembrie 2010); ... – Cauza Makhfi contra Franței - CtEDO a constatat încălcarea principiului egalității armelor, precum și a dreptului la apărare al reclamantului prin susținerea pledoariei de către avocatul apărării la ora 5 dimineața, după o ședință de judecată de peste 15 ore. S-a arătat că oboseala îi poate plasa pe acuzați într-o stare de rezistență fizică și psihică scăzută în momentul în care se află într-o dezbatere foarte importantă pentru aceștia, față de gravitatea infracțiunilor care li se impută. În acest context este determinant ca nu numai acuzații, dar și avocații lor să poată urmări dezbaterile, să răspundă la întrebări sau să pledeze fără a fi într-o stare de oboseală excesivă. De asemenea, este crucial ca și judecătorul să aibă o deplină capacitate de concentrare și atenție, pentru a urmări dezbaterile și a se putea pronunța în deplină cunoștință de cauză (Hotărârea din 19 octombrie 2004). ... ... ...