Decizia ÎCCJ nr. 23/2017 (RIL)Punctul VI

ÎCCJ · recurs în interesul legii · 06.11.2017 · dosar 1.442/1/2017
Punctul VI
VI. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului 11. În Hotărârea pronunțată la 21 iulie 2009 în Cauza Luka împotriva României (Cererea nr. 34.197/02), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat că art. 6 implică faptul că deciziile instanțelor trebuie să precizeze în mod suficient motivele pe care se întemeiază, astfel încât să arate că părțile au fost ascultate și să garanteze posibilitatea unui control public al administrării justiției, atribuind instanței obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților, fără ca această obligație să fie înțeleasă ca implicând un răspuns detaliat pentru fiecare argument. Totuși, în ceea ce privește relevanța și incidența asupra rezultatului procedurii, se impune un răspuns specific și explicit asupra motivului invocat de parte. În lipsa unui răspuns, este imposibil să se știe dacă curtea de apel doar a neglijat acest motiv sau chiar a dorit să-l respingă și, în această ultimă ipoteză, din ce motive. În plus, Curtea a reamintit jurisprudența sa, conform căreia o instanță superioară poate, în anumite cazuri, să remedieze deficiențele procedurii în primă instanță (Cauza Kyprianou împotriva Ciprului), fiind ușor de conceput ca o astfel de instanță să înlocuiască decizia viciată cu propria decizie, cu condiția ca aceasta să respecte garanțiile de la art. 6. ... 12. În Cauza Cârstea și Grecu contra României (Hotărârea din 15 iunie 2006), s-a constatat încălcarea art. 6 paragraful 1 al Convenției din punctul de vedere al cerinței duratei rezonabile a unui proces datorită, printre altele, repetatelor desființări/casări cu trimitere la rejudecare. Recunoscând lipsa competenței sale de a analiza maniera în care instanțele naționale au interpretat și aplicat dreptul intern, Curtea a apreciat totuși că acele casații ulterioare cu retrimitere, datorate erorilor comise de instanțele inferioare cu prilejul examinării, denotă o deficiență în funcționarea sistemului judiciar. ... 13. În Cauza Ballai contra României (Hotărârea din 21 septembrie 2010) Curtea Europeană a observat că, în trei rânduri, „hotărârile pronunțate de instanțele interne au fost casate, dintre care de două ori cu trimitere, în special pentru erori de natură procedurală care nu sunt imputabile reclamantei (prescriere, lipsa motivării etc.). În afară de aceasta, strămutarea cauzei putea continua la nesfârșit, întrucât nicio dispoziție legală nu putea să îi pună capăt. Din punctul de vedere al Curții, instanțele naționale ar fi trebuit să acționeze cu mai multă diligentă, ținând seama de obiectul litigiului“ (paragraful 24). ... 14. În fapt, „invitația“ Curții Europene a Drepturilor Omului adresată instanțelor române de a se strădui mai mult în privința respectării dreptului părților de judecare a cauzelor într-un termen rezonabil este comună cererilor în care s-a constatat o succesiune de casări cu trimitere, în special pentru erori de natură procedurală care nu sunt imputabile reclamantei (prescriere, lipsa motivării etc.) - Cauza Floarea Pop contra României (Hotărârea din 6 aprilie 2010, paragraful 54). ... ...
Sursa oficială ↗