Decizia ÎCCJ nr. 28/2025 (HP)Punctul IV
Punctul IV
IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării
18. Instanța de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, motivat de faptul că obiectul litigiului privește stabilirea drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ...
19. Este îndeplinită și condiția ca de soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă chestiunea de drept a cărei lămurire se cere întrucât, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat să se dispună acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare începând cu 31 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a regulamentului-cadru amintit, iar dezlegarea aspectelor litigioase din prezenta cauză ține exclusiv de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor anterior menționate, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1) , alin. (2) lit. a) , alin. (3) lit. a) , alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la aplicarea etapizată a prevederilor legii. ...
20. Instanța de trimitere a constatat că problema de drept a cărei lămurire se cere prezintă caracter de noutate, asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ...
21. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța de trimitere a identificat Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021 (Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020), și Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019 (Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018). ...
22. Cu privire la acestea, a arătat că nu se poate susține că aplicarea prin analogie a celor două hotărâri menționate anterior ar conduce de plano la o soluție de inadmisibilitate a prezentei sesizări, întrucât sesizarea pendinte privește o altă dispoziție de drept substanțial reglementată de lege (un spor salarial acordat personalului din învățământ, în temeiul unor alte dispoziții legale), iar analogia nu reprezintă decât o metodă de interpretare și de aplicare a dreptului, care operează atunci când pentru o anumită situație juridică nu există norme juridice civile care să o reglementeze, putând fi invocată pentru a indica utilitatea folosirii unui raționament juridic identic, însă nu și pentru a-l impune. ... ...
Sursa oficială ↗