Decizia CCR nr. 788/2016Paragraful 11
Paragraful 11
8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că revizuirea este o cale extraordinară de atac şi poate avea ca obiect numai hotărâri definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei penale. Această concluzie rezultă din dispoziţiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală, care fac referire la "latura penală" şi "latura civilă" a hotărârii judecătoreşti definitive, căci nu se poate vorbi despre soluţii pe latura penală şi latura civilă a cauzei decât în urma judecării fondului acesteia. În acest sens, prevederile art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală stabilesc că descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la judecarea cauzei constituie motiv de revizuire numai dacă pe baza lor se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal. Or, toate aceste soluţii vizează fondul acţiunii penale, respectiv existenţa faptei penale, caracterul nejustificat şi imputabil al acesteia şi identificarea autorului în persoana inculpatului. În ceea ce priveşte hotărârile definitive pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 340 - art. 341 din Codul de procedură penală, întrucât nu vizează fondul raportului penal de conflict, ci legalitatea şi temeinicia soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror, aceste hotărâri nu sunt susceptibile de a forma obiectul revizuirii. Apreciază că reglementarea criticată nu determină o îngrădire a accesului la justiţie şi nici nu este de natură să afecteze caracterul echitabil al procedurii, deoarece, conform art. 129 din Constituţie, legiuitorul are prerogativa de a stabili căile de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti. Pe de altă parte, nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac, restrângerea domeniului acesteia prin limitarea hotărârilor ce pot face obiectul său procesual penale criticate nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale privind dreptul la apărare, acest drept presupunând posibilitatea părţilor de a exercita căile de atac prevăzute de lege, fiind deci circumscris unui anumit cadru procesual, creat în condiţiile legii. Aşadar, dreptul la apărare nu poate fi conceput într-o cale de atac nereglementată de lege şi nu obligă legiuitorul să instituie principiul dublului grad de jurisdicţie, indiferent de natura şi obiectul cauzelor şi, cu atât mai puţin, să permită exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti. În ceea ce priveşte principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală, apreciază că acesta nu are incidenţă în cazul dispoziţiilor criticate, deoarece, aşa cum rezultă fără echivoc din conţinutul normativ al art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, el este aplicabil exclusiv cauzelor penale în care se cercetează raportul penal de conflict, deci hotărârilor prin care instanţa soluţionează fondul acţiunii penale pronunţând achitarea, încetarea procesului penal, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau, după caz, condamnarea. Or, soluţiile pe care judecătorul de cameră preliminară le poate pronunţa asupra plângerii reglementate de art. 340 din Codul de procedură penală nu vizează fondul cauzei, ci numai legalitatea şi temeinicia ordonanţei atacate. Totodată, reţine că, declarând inadmisibilă revizuirea în cazul hotărârilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în procedura reglementată de art. 340-341 din Codul de procedură penală, legiuitorul nu aduce atingere dreptului la un recurs efectiv, deoarece, prin specificul său, revizuirea nu are valenţele căii de atac reglementate de art. 13 din Convenţie. De asemenea, câtă vreme se aplică tuturor justiţiabililor aflaţi în ipoteza pe care o reglementează, prevederile criticate nu au caracter discriminatoriu.
Sursa oficială ↗