Decizia CCR nr. 767/2016Paragraful 80

54. Astfel cum s-a arătat mai sus [paragrafele 48-49 ale prezentei decizii], Parlamentul are competenţa de a reglementa drepturi de natură legală, drepturi care, în mod inevitabil, au consecinţe bugetare. Prin modul de formulare a criticii de neconstituţionalitate, se pune la îndoială dreptul Parlamentului de a legifera în domenii care au consecinţe bugetare. În concepţia Guvernului, întrucât senatorii şi deputaţii nu au dreptul să iniţieze legea bugetului de stat, înseamnă că aceştia nu au dreptul să iniţieze legi cu efecte bugetare. Or, o atare optică nu poate fi acceptată. Deputaţii şi senatorii au dreptul la iniţiativă legislativă, acest drept putând fi limitat doar prin textul Constituţiei. Este adevărat că iniţiativa pentru adoptarea legii bugetului de stat şi legii asigurărilor sociale de stat este una exclusivă a Guvernului [art. 138 alin. (2) din Constituţie], dar acest lucru se datorează faptului că Guvernul este cel în măsură să calculeze şi să stabilească implicaţiile bugetare ale actelor normative adoptate de Parlament. Deputaţii şi senatorii, chiar dacă nu sunt în posesia tuturor informaţiilor referitoare la execuţia bugetară pe anul în curs sau prognozele pentru anii următori, au dreptul la iniţiativă legislativă, iar Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, este cel în drept, alături de Guvern pe calea delegării legislative, să adopte reglementări cu sau fără implicaţii bugetare.