Decizia CCR nr. 795/2016Paragraful 39

35. Examinând aceste critici, Curtea observă că prevederile art. 138 din Constituţie, cu denumirea marginală "Bugetul public naţional", stabilesc la alin. (2) atribuţia Guvernului de a elabora anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului. Obiectul sesizării de faţă nu îl reprezintă, însă, legea bugetului de stat şi nici cea a asigurărilor sociale de stat, ci o lege care modifică o serie de alte acte normative sub aspectul eliminării unor taxe/tarife percepute în schimbul prestării, în beneficiul persoanelor fizice sau juridice române, a unor servicii publice, de către diferite autorităţi şi instituţii publice sau structuri ale acestora. Prin urmare, în discuţie nu este elaborarea bugetului de stat/asigurărilor sociale de stat şi nici aprobarea acestuia prin lege. Fără îndoială că legea examinată are un anumit impact asupra veniturilor bugetare şi, implicit, asupra execuţiei bugetului de stat şi a celui privind asigurările sociale de stat, însă dispoziţiile art. 138 alin. (2) din Constituţie nu pot fi incidente decât în situaţia elaborării proiectului bugetului de stat/asigurărilor sociale de stat. De altfel, pentru a se putea susţine, în cazul de faţă, încălcarea art. 1 alin. (4) , coroborat cu art. 102 alin. (1) şi art. 138 alin. (2) din Legea fundamentală, ar însemna ca Parlamentul - suveranul puterii legislative, conform art. 61 alin. (1) din Constituţie - să fi fost cel care a exercitat atribuţia Guvernului - reprezentant al puterii executive - de elaborare a proiectului bugetului de stat/asigurărilor sociale de stat, ipoteză ce nu subzistă, însă, în cazul de faţă.