Decizia ÎCCJ nr. 27/2025 (HP)Punctul IV

IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă 44. S-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 45. În urma consultării materialelor transmise de către instanțele de judecată, s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate două orientări: ... 46. Într-o primă orientare se consideră că data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 289 din Codul penal, este data săvârșirii infracțiunii, adică aceea a realizării primei modalități alternative din cadrul conținutului alternativ al infracțiunii, independent de comiterea subsecventă, ulterioară, a mai multor modalități alternative ale aceleiași infracțiuni și indiferent de intervalul de timp care se interpune între data săvârșirii primei modalități alternative și comiterea unei alte modalități alternative, întrucât acela este momentul la care se produce urmarea imediată specifică infracțiunii de luare de mită. ... 47. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către Curtea de Apel București - Secția I penală (opinie majoritară), Curtea de Apel București - Secția a II-a penală (o parte din judecătorii instanței), Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Iași (o parte din judecătorii instanței), Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești (opinie majoritară), Curtea de Apel Suceava (opinie minoritară), Tribunalul Bacău (opinie majoritară), Tribunalul Covasna, Tribunalul Brașov (opinie majoritară), Tribunalul București - Secția I penală (o parte din judecătorii instanței), Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Bistrița-Năsăud (opinie minoritară), Tribunalul Sălaj, Tribunalul Constanța (opinie majoritară), tribunalele din circumscripția Curții de Apel Craiova (opinie minoritară), Tribunalul Vaslui (o parte din judecătorii instanței), Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Buzău, Tribunalul Dâmbovița (opinie majoritară), Tribunalul Suceava, Tribunalul Botoșani, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Sibiu, judecătoriile sectoarelor 1, 2, 4 și 6 București, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Iași, Judecătoria Buzău, Judecătoria Pogoanele (o parte din judecătorii instanței), Judecătoria Deta, Judecătoria Alba Iulia (o parte din judecătorii instanței), Judecătoria Sibiu și Judecătoria Avrig. ... 48. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele au precizat, în esență, că data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunii unice (unitate de infracțiune) prevăzute de art. 289 din Codul penal (luare de mită), în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități alternative ale aceleași infracțiuni, este data primei modalități alternative, întrucât nu este vorba de o infracțiune continuă, continuată, de obicei sau progresivă, în cazul cărora se pune problema stabilirii unui moment al epuizării. ... 49. În cea de-a doua orientare, se consideră că termenul de prescripție a răspunderii penale va începe să curgă de la data realizării ultimei modalități alternative a infracțiunii (data epuizării), în cazul calificării faptei ca infracțiune continuată sau unitate naturală colectivă, ce se va stabili de la caz la caz, în funcție de intervalul sau intervalele de timp care au trecut între momentele săvârșirii variantelor alternative ale elementului material al infracțiunii de luare de mită. ... 50. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București - Secția I penală (opinie minoritară), Curtea de Apel București - Secția a II-a penală (o parte din judecătorii instanței), Curtea de Apel Cluj (opinie majoritară), Curtea de Apel Craiova (opinie majoritară), Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași (o parte din judecătorii instanței), Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Suceava (opinie majoritară), Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Neamț (opinie majoritară), Tribunalul Brașov (opinie minoritară), Tribunalul București - Secția I penală (o parte din judecătorii instanței), Tribunalul Călărași, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Bistrița-Năsăud (opinie majoritară), Tribunalul Cluj, Tribunalul Tulcea, tribunalele din circumscripția Curții de Apel Craiova (opinie majoritară), Tribunalul Galați (opinie majoritară), Tribunalul Brăila, Tribunalul Iași (opinie majoritară), Tribunalul Vaslui (o parte din judecătorii instanței), Tribunalul Bihor, Tribunalul Argeș, Tribunalul Alba (opinie majoritară), Judecătoria Sectorului 3 București (opinie majoritară), Judecătoria Sectorului 5 București, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Pașcani, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Alba Iulia (o parte din judecătorii instanței), Judecătoria Aiud și Judecătoria Câmpeni. ... 51. În argumentarea opiniei exprimate s-a precizat, în esență, că data săvârșirii infracțiunii unice prevăzute de art. 289 din Codul penal este data realizării ultimei modalități alternative (de exemplu, data primirii mitei după pretinderea realizată la o dată anterioară) sau, respectiv, data realizării ultimului act omogen dintre mai multe, care reunite caracterizează o singură modalitate alternativă (de exemplu, data ultimei tranșe din suma de bani ce reprezintă mita), aceasta fiind și data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale. ... ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. 52. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării, în cadrul deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 5 din data de 11 februarie 2019, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 2 mai 2019, prin care s-a stabilit că, prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp, se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit. ... IV.2.2. 53. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost identificate o serie de hotărâri care prezintă relevanță pentru problema de drept analizată, ale căror considerente conturează orientări jurisprudențiale diferite, respectiv: – într-o orientare jurisprudențială, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, când se realizează prima modalitate alternativă din cadrul conținutului alternativ al infracțiunii, indiferent de intervalul de timp care se interpune între data săvârșirii primei modalități alternative și comiterea unei alte modalități alternative (Decizia penală nr. 22/A din 30 ianuarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, în opinie minoritară); ... – într-o altă orientare jurisprudențială, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data realizării ultimei modalități alternative a infracțiunii (data epuizării), în cazul calificării faptei ca infracțiune continuată sau unitate naturală colectivă (Decizia penală nr. 38 din 2 mai 2023, Decizia penală nr. 48 din 26 mai 2023 și Decizia penală nr. 85 din 25 noiembrie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în materie penală; Decizia penală nr. 152/RC din 9 aprilie 2021, Decizia penală nr. 90/A din 1 martie 2023 și Decizia penală nr. 836/RC din 12 decembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală; Decizia penală nr. 604 din 8 decembrie 2003, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători). ... ... ... IV.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 54. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României, nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept supusă analizei. ... ... IV.4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului 55. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... ...