Decizia CCR nr. 752/2016Punctul 22

22. În acest context, Curtea reţine că o dimensiune esenţială a statutului juridic al funcţionarului public este stabilitatea, în virtutea căreia acestuia i se garantează dreptul de a avea o carieră administrativă şi de a evolua în această carieră, pe criterii de profesionalism, cu excluderea oricăror ingerinţe de natură politică. Cu toate acestea, Curtea apreciază că înţelesul noţiunii de stabilitate a funcţionarului public nu poate fi extins până la a cuprinde libertatea funcţionarului de a suspenda oricând doreşte exerciţiul raportului de serviciu în vederea ocupării unei alte funcţii. Din contră, Curtea consideră că funcţionarul public este ţinut de o serie de obligaţii impuse, între altele, de necesitatea asigurării continuităţii şi coerenţei atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice funcţiei publice, iar legiuitorul, ţinând cont de aceste necesităţi, poate impune unele condiţii restrictive suspendării raportului de serviciu. De asemenea, împrejurarea că funcţionarul public exercită în actul de administraţie prerogative de putere publică impune protejarea acestui statut de influenţe ale altor activităţi ale funcţionarului care ar putea afecta prestigiul funcţiei, ori imparţialitatea celui care o exercită. De aceea, atât în cazul funcţionarilor publici, cât şi în cazul altor categorii profesionale care exercită atribute ale puterii statului - aşa cum este, spre exemplu, cazul magistraţilor, prin intermediul cărora se realizează justiţia (art. 62 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005) - condiţiile suspendării raporturilor de serviciu sunt supuse unui regim restrictiv. ...