Decizia CCR nr. 720/2016Paragraful 24

18. În continuare, distinct faţă de considerentele precitate, Curtea reţine, cu privire la declaraţiile suspectului şi inculpatului, că acestea constau în relatările acestor subiecţi procesuali cu privire la faptă şi la acuzaţia ce li se aduce, prin intermediul lor constatându-se existenţa sau inexistenţa unei infracţiuni, identificându-se persoana care a săvârşit-o ori putând fi stabilite alte împrejurări care contribuie la aflarea adevărului. Componenta procesuală a acestui mijloc de probă priveşte atât dreptul la apărare al persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, cât şi caracterul echitabil al procesului, aprecierea directă de către instanţă a mărturiilor acuzatului fiind decisivă în stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei sale. Importanţa declaraţiilor suspectului sau inculpatului rezultă din ansamblul normelor procesual penale în vigoare care impun ca organele judiciare să ia aceste declaraţii atât în cursul urmăririi penale, la momentul dispunerii măsurilor procesuale, cât şi în cursul judecăţii [art. 108, art. 209 alin. (5) , art. 212 alin. (3) , art. 225 alin. (7) , art. 248 alin. (4) , art. 309 alin. (2) şi art. 378 din Codul de procedură penală]. Curtea reţine, de asemenea, că declaraţiile suspectului sau inculpatului sunt supuse "liberei aprecieri a organelor judiciare", potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărând motivat, cu trimitere la toate probele evaluate [alin. (2) ], fiind necesar ca judecătorul să fie convins "dincolo de orice îndoială rezonabilă" cu privire la acuzaţie [alin. (3) ] pentru a dispune condamnarea. Totodată, Curtea reţine că actualele norme procesual penale limitează obiectul ascultării, acesta fiind circumscris la fapta care i-a fost comunicată suspectului, respectiv inculpatului, prin aceasta făcându-se aplicarea dreptului la apărare, şi anume prin aceea că nu se pot extinde acuzaţia şi acţiunea penală asupra unor fapte care nu i-au fost comunicate suspectului/inculpatului.