Decizia ÎCCJ nr. 15/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie + Dosarul nr. 1.981/1/2024 35. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, precum și Tribunalul Vaslui și-au exprimat opinia în sensul că angajații din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență, structură funcțională aflată în organigrama unei primării, nu au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcție prevăzut la art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât de acest spor nu poate beneficia decât personalul prevăzut în anexa VI - Familia ocupațională de funcții bugetare „apărare, ordine publică și securitate națională“, în vreme ce, în speță, reclamanții au statut de funcționari publici numiți în cadrul aparatului de specialitate al primarului și fac parte din familia ocupațională „Administrație“ prevăzută în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 36. Curtea de Apel București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și Tribunalul București au formulat opinia că sporul nu poate fi acordat angajaților din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență, chiar dacă aceștia au acces la informații clasificate, având în vedere că, atunci când legiuitorul a intenționat să acorde sporul de acces la informații clasificate, a prevăzut în mod expres acest drept salarial. Astfel, în afara regulii expres stabilite de legiuitor în sensul că sporul se acordă personalului militar și civil din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, tot prin prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 s-a prevăzut în mod expres că beneficiază de acest drept salarial și personalul din administrație, din cadrul Consiliului Concurenței, al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, din cadrul Agenției Naționale pentru Integritate, personalul Curții de Conturi, respectiv membrii Corpului diplomatic și consular al României. ... 37. Tribunalul Ilfov și Tribunalul Teleorman au apreciat, de asemenea, că angajații din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență, structură funcțională aflată în organigrama unei primării, nu au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcție prevăzut de art. 15^1 introdus prin Legea nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul în care aceștia au acces la informații clasificate din clasa „secret de stat“, nefăcând parte din categoriile profesionale limitativ prevăzute de legiuitor. ... 38. În susținerea acestei opinii, s-a arătat, suplimentar, că includerea angajaților din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență în sfera de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 157/2020 trebuie analizată prin prisma celei din urmă categorii de personal avute în vedere de actul normativ, respectiv personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională (serviciu de urgență profesionist). ... 39. Prin dispozițiile Legii nr. 307/2006, legiuitorul a realizat o distincție clară între personalul serviciilor voluntare de urgență și cele profesioniste, prin reglementarea unui cadru normativ distinct al celor două categorii de personal, ce se bucură atât de statut, cât și de atribuții diferite, acestea din urmă fiind însă caracterizate prin complementaritate. ... 40. În considerarea specificului activității, cât și a complementarității ce guvernează raporturile dintre cele două servicii, legiuitorul a prevăzut, prin dispozițiile art. 39 din Legea nr. 307/2006, că „personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private se încadrează în condiții de muncă similare personalului serviciilor de urgență profesioniste.“ ... 41. Analogia/Similaritatea anvizajată de legiuitor nu poate fi subsumată unei interpretări extensive în determinarea sferei drepturilor de care beneficiază personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private, întrucât însuși legiuitorul, prin dispozițiile ce vin în succesiunea art. 39 din actul normativ invocat, explicitează întinderea acestei similarități a condițiilor de muncă, aceasta fiind limitată așadar la: indemnizații pentru timpul efectiv de lucru la intervenții și la celelalte activități prevăzute în programul serviciului, antidot adecvat naturii mediului de lucru, hrană, asigurare pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin pe timpul intervențiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice. ... 42. Așadar, din modalitatea de reglementare a raporturilor juridice dintre cele două categorii de personal, s-a apreciat că legiuitorul nu a înțeles să asimileze angajații din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență personalului din cadrul serviciilor profesioniste. ... 43. Opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Tribunalului Ialomița a fost în sensul că angajații din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență, structură funcțională aflată în organigrama unei primării, au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcție prevăzut de art. 15^1 introdus prin Legea nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul în care aceștia au acces la informații clasificate din clasa „secret de stat“, putându-se încadra în noțiunea de personal civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, nefiind identificate și hotărâri judecătorești. ... 44. La nivelul Curții de Apel Brașov, Tribunalul Brașov a arătat că, în contextul acordării sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcție, prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, angajaților din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență, structură funcțională aflată în organigrama unei primării, este esențial să se analizeze condițiile specifice prevăzute de legislația în vigoare. Pentru a beneficia de acest spor, angajații trebuie să fie parte dintr-o structură funcțională care gestionează informații clasificate din clasa „secret de stat“ și să aibă acces efectiv la aceste informații clasificate. ... 45. Celelalte instanțe nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. ... + Dosarul conexat nr. 2.187/1/2024 46. Din analiza hotărârilor judecătorești definitive înaintate de curțile de apel Alba Iulia, București, Constanța, Cluj, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Pitești și Suceava rezultă că practica este în sensul că personalul salarizat în baza anexei nr. V privind Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este îndreptățit la sporul la salariul de bază de până la 25% acordat persoanelor care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat. ... 47. În considerente s-a argumentat că acest spor este reglementat prin Legea nr. 157/2020 numai pentru personalul militar, polițiști, polițiști de penitenciare, precum și pentru personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Din economia art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 rezultă faptul că există o lege specială derogatorie, care modifică în mod expres Legea-cadru nr. 153/2017 în privința anumitor categorii de personal care astfel beneficiază de o salarizare diferită de cea a celorlalte categorii de salariați din cadrul personalului plătit din fonduri publice. ... 48. Situația de discriminare invocată nu poate fi reținută atât timp cât reclamanții fac parte dintr-o altă categorie profesională decât cea pentru care a fost recunoscut sporul de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare (S.S.I.D.), opțiunea legiuitorului fiind în sensul de acordare a unor sporuri diferite, de salarizare diferită pentru fiecare categorie profesională în parte. ... 49. În același sens sunt și punctele de vedere teoretice exprimate de Tribunalul Buzău, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui. ... 50. Tribunalul Iași - Secția I civilă și Tribunalul Constanța - Secția I civilă apreciază că sporul prevăzut de Legea nr. 157/2020 s-ar impune a fi acordat în mod nediscreționar și nediscriminatoriu tuturor salariaților care ocupă o funcție și au acces efectiv la informații clasificate, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea și competențele specifice, dacă își desfășoară activitatea în acord cu aceleași reglementări unitare stabilite prin Legea nr. 182/2002 și Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România. ... + Dosarul conexat nr. 2.690/1/2024 51. La nivelul Curții de Apel București, Tribunalul Ilfov a apreciat că funcționarii publici/funcționarii publici cu statut special din cadrul prefecturii, titulari ai autorizațiilor de acces la informații clasificate, beneficiază de drepturile conferite de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, numai în condițiile în care, premergător, sporul inclus în salariul funcției de bază/soldelor funcției de bază în condițiile dispozițiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009 ar fi scos din salariul funcției de bază/soldei funcției de bază, întrucât includerea respectivului spor în salariul funcției de bază/soldei funcției de bază realizate în baza legislației salariale anterioare a condus la creșterea acestora și astfel la o majorare a salariului/soldei ulterioară mai mică. ... 52. Punctul de vedere exprimat la nivelul Curții de Apel Iași, Tribunalului Iași și Tribunalului Vaslui este că funcționarii publici/funcționarii publici cu statut special din cadrul prefecturii, titulari ai autorizațiilor de acces la informații clasificate, nu pot beneficia simultan atât de drepturile conferite de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cât și de sporul inclus în salariul funcției de bază/soldelor funcției de bază în condițiile dispozițiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009, întrucât s-ar cumula beneficiile din două reglementări legale succesive, având aceeași finalitate, creându-se o lex tertia. ... 53. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. ... 54. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizărilor. ... ...