Decizia ÎCCJ nr. 15/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 57. Pentru a evalua dacă sesizările adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulate în temeiul dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt apte să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a se pronunța o decizie interpretativă de principiu, în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune, în primul rând, evaluarea tuturor elementelor sesizărilor, adică verificarea atât a circumstanțelor care le-au generat, cât și a condițiilor legale care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 58. Condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, sunt: – existența unei cauze aflate în curs de judecată în prima instanță sau în calea de atac; ... – cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 59. Analiza condițiilor de admisibilitate se face în temeiul dispozițiilor speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, observându-se că art. 4 din acest act normativ prevede completarea cu dispozițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 60. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dispozițiile ordonanței de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. ... 61. Potrivit art. 1 alin. (3) , ordonanța de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. De asemenea, în art. 3 s-a prevăzut că dispozițiile art. 1 și 2 se aplică și proceselor în curs la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență. ... 62. Sesizările pentru pronunțarea hotărârii prealabile sunt formulate de completuri ale Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, instanță învestită cu soluționarea căii de atac a recursului, respectiv ale Tribunalului Suceava - Secția I civilă și Tribunalului Călărași - Secția I civilă, învestite în primă instanță cu soluționarea unor acțiuni având ca obiect recunoașterea drepturilor salariale ale reclamanților (funcționari publici din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență din cadrul primăriei, judecători și asistenți judiciari ori funcționari/funcționari cu statut special din cadrul instituției prefectului) privind sporul de până la 25% din salariul de bază/solda de funcție, prevăzut de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru desfășurarea activităților care implică accesul la informații clasificate corespunzătoare nivelului maxim de secretizare, precum și obligarea la recalcularea și plata retroactivă a drepturilor salariale cuvenite. ... 63. Se confirmă deci că pretențiile deduse judecății în cauzele aflate în curs de judecată în prima instanță se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 64. Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale prevăzute prin dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în raport cu motivările sesizărilor, au fost identificate o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii exigențelor procedurale pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare, din mai multe perspective. ... 65. Instanțele de trimitere arată că legiuitorul delegat ar fi instituit în sarcina instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea unor litigii din domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 o obligație de a sesiza instanța supremă în orice ipoteză în care este identificată o problemă de drept ce nu a primit deja o rezolvare de principiu. O asemenea interpretare nu poate fi primită. Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, subzistă condiția de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi „lămurită“, deci care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme. ... 66. În preambulul actului normativ menționat anterior, care, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, enunță, în sinteză, scopul și motivarea reglementării, se arată fără echivoc că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 67. Astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței supreme, obiectul procedurii pentru pronunțarea hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. ... 68. Totodată, în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a prevăzut în sarcina titularului sesizării și obligația prealabilă de „verificare“ în sensul unei prime analize a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale acesteia. ... 69. Prin urmare, din încheierea de sesizare a instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, la fel ca și în cazul unei sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit art. 520 din același act normativ cu care dispozițiile ordonanței de urgență se completează, este necesar să rezulte dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită, prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita. Cerința normei impune ca punctul de vedere al instanței să întrevadă explicit și care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. ... 70. În dosarul având ca obiect sesizarea Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, înregistrat cu nr. 1.981/1/2024, se cere dezlegarea problemei de drept legate de acordarea sporului de până la 25% din salariul de bază/solda de funcție prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 angajaților care au acces la informații clasificate din clasa „secret de stat“ din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență, structură funcțională aflată în organigrama unei primării. ... 71. Textul de lege a cărui interpretare se solicită, respectiv art. 15^1 din anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională din Legea-cadru nr. 153/2017, prevede că: (1) Personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare, precum și personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de bază/solda de funcție de până la 25%, în condițiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite. (2) Categoriile de personal și mărimea concretă a sporului prevăzut la alin. (1) se stabilesc în funcție de locul de muncă și certificatul/avizul de securitate deținut, obținut potrivit legii, precum și de nivelul de secretizare al informațiilor la care persoana are acces. (3) Sporul prevăzut la alin. (1) și indemnizația prevăzută la art. 18 nu se pot acorda cumulat aceleiași persoane. ... 72. Încheierea de sesizare nu cuprinde nicio motivare a îndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența chestiunii de drept reale și veritabile, ci se rezumă la o prezentare a conținutului textului legal anterior menționat și a obiectului cauzei, fără a se argumenta dificultatea interpretării dispozițiilor în legătură cu care este formulată sesizarea. ... 73. Verificarea premiselor sesizării determinate de circumstanțele litigiului, precum și de întrebarea formulată conduce la concluzia că nu este cazul unei dificultăți de interpretare punctuale, de principiu, a normei de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme. ... 74. În lipsa problemei de interpretare din partea instanței care să vizeze stabilirea înțelesului sau a conținutului normei legale, sesizarea nu urmărește decât o aplicare a acesteia la situația concretă dedusă judecății și o confirmare a soluției care se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. ... 75. De altfel, prin memoriul de recurs cu soluționarea căruia a fost învestită curtea de apel, reclamanții, funcționari publici din cadrul Serviciului voluntar pentru situații de urgență organizat la nivelul primăriei, susțin nelegalitatea sentinței de respingere a cererii de chemare în judecată, cu motivarea că plata sporului de până la 25% din salariul de bază pentru ocuparea unei funcții cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat este justificată prin atribuțiile din domeniul protecției civile, de aceeași natură cu cele ale serviciilor de urgență profesioniste, ceea ce ar conduce, în opinia recurenților, la asimilarea cu personalul civil din sistemul securității naționale, invocând dispozițiile unui alt act normativ, și anume Legea nr. 481/2004. Astfel, se arată că, potrivit art. 1 alin. (1) , protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale, iar, în temeiul art. 3 alin. (3) din lege, îndeplinirea atribuțiilor specifice de protecție civilă se realizează de către serviciile de urgență publice sau private, profesioniste și voluntare. ... 76. În același cadru al analizei prealabile asupra îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cerința nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție vizează inexistența unor dezlegări de principiu ale unei chestiuni similare date de instanța supremă în cadrul competenței specifice de asigurare a practicii unitare la nivelul tuturor instanțelor judecătorești din țară prin mecanismele reglementate de lege în acest scop, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, recursul în interesul legii. ... 77. Prin Decizia nr. 8 din 7 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a pronunțat în dezlegarea unei alte probleme de drept, și anume, a imposibilității extinderii sferei de aplicare a reglementărilor speciale privind încadrarea în condiții deosebite de muncă, aplicabile serviciilor de urgență profesioniste, direct ori prin analogie și personalului civil angajat în serviciile de urgență voluntare, în exercitarea atribuțiilor de aceeași natură care țin de protecția civilă. ... 78. Or, prin considerentele acestei decizii instanța supremă a procedat la examinarea principiilor generale de organizare și funcționare ale serviciului de urgență voluntar în raport cu serviciul de urgență profesionist, precum și a statutului personalului civil care își desfășoară activitatea în cadrul serviciului de urgență voluntar, față de personalul militar și civil din cadrul serviciului profesionist. Astfel, s-a concluzionat că există un cadru normativ distinct de reglementare a organizării, funcționării, atribuțiilor și responsabilităților serviciilor de urgență profesioniste, pe de o parte, și voluntare, pe de altă parte, precum și o reglementare legală a raporturilor dintre cele două servicii, caracterizate de complementaritate, iar fiecare dintre acestea beneficiază de reglementări proprii, specifice, care nu se suprapun. ... 79. În dosarul conexat, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția I civilă, înregistrat cu nr. 2.187/1/2024, întrebarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează îndreptățirea judecătorilor și asistenților judiciari de a beneficia de sporul de 25% din salariul de bază corespunzător nivelului maxim de secretizare, în interpretarea acelorași dispoziții ale art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 80. Instanța învestită cu soluționarea fondului solicită statuarea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept asupra aplicării normei legale din cuprinsul anexei nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ raporturilor juridice deduse judecății prin cererea de chemare în judecată a reclamanților ce fac parte dintr-o altă familie ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ (anexa nr. V). ... 81. În lipsa din încheierea de sesizare a oricărei argumentări referitoare la o dificultate a interpretării, la ambiguitatea sau precaritatea textului legal a cărui lămurire se solicită, se remarcă, deopotrivă, că titularul sesizării nu a întâmpinat dificultăți în interpretarea acestuia, sub aspectul identificării sferei destinatarilor legali ai dreptului salarial din cuprinsul textului legal al art. 15^1 din anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, în care reclamanții nu se încadrează, aspect ce rezultă în afara oricărei ambivalențe din exprimarea punctului de vedere asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. ... 82. Totodată, se observă că legiuitorul delegat a ținut seama, la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârea prealabilă fiind un instrument util instanțelor de judecată învestite cu aplicarea legii la o speță concretă, prin soluțiile pe care le oferă atât la o problemă de drept punctuală, cât și la altele identice ori similare. ... 83. Rezolvarea problemei de drept este prealabilă soluționării definitive a cauzelor, cu scopul preîntâmpinării pronunțării unor hotărâri contradictorii în interpretarea aceleiași norme de drept și înlăturării intervenției celuilalt mecanism de unificare a practicii judiciare atribuit instanței supreme, ce poate interveni a posteriori, recursul în interesul legii. ... 84. În urma consultării instanțelor naționale, în limitele impuse de legătura cu soluționarea cauzei pendinte la instanța de trimitere, se remarcă cristalizarea unei practici judiciare consistente, circumscrise acestui text de lege, în care s-au tranșat litigii relative la o chestiune similară celei la care se referă sesizarea și consolidată prin parcurgerea căilor de atac, în sensul respingerii acțiunilor ca nefondate. ... 85. Jurisprudența unitară reflectată prin hotărârile judecătorești definitive demonstrează aceeași modalitate de identificare și interpretare a normelor legale aplicabile în situații similare celei la care se referă sesizarea, lipsind rațiunea activării mecanismului de unificare a jurisprudenței, prin pronunțarea hotărârii prealabile. ... 86. În dosarul conexat având ca obiect sesizarea Tribunalului Călărași - Secția civilă, înregistrat cu nr. 2.690/1/2024, întrebarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează stabilirea dacă funcționarii publici/funcționarii cu statut special din cadrul instituției prefectului, titulari ai autorizațiilor de acces la informații clasificate, beneficiază de sporul prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, în condițiile în care prin punctul nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut includerea sporului de fidelitate în coeficienții de ierarhizare și astfel sporul a fost inclus în salariul funcției de bază/soldelor funcției de bază. ... 87. Scopul procedurii pentru pronunțarea hotărârii prealabile este de a se da o dezlegare de principiu asupra unei probleme veritabile și dificile de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, în sensul de a fi aptă să conducă la dezlegarea litigiului, condiții de admisibilitate care nu sunt îndeplinite. ... 88. Instanța de trimitere nu își formulează întrebarea în legătură cu interpretarea conținutului art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, ci cu aplicarea dispozițiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009. ... 89. Textul legal pe care îl citează instanța de sesizare prevede că „În coeficienții de ierarhizare minimi și maximi sunt cuprinse solda/salariul de merit, indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și sporul de fidelitate“ și se regăsește în cuprinsul Legii-cadru nr. 330/2009, act normativ care nu mai este în vigoare, ca urmare a adoptării subsecvente a Legii-cadru nr. 285/2010 și ulterior a Legii-cadru actuale nr. 153/2017. ... 90. Deși instanța de trimitere indică în cuprinsul sesizării, din eroare, sporul de fidelitate, are în vedere un alt drept salarial, și anume, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, prevăzut în legislația de salarizare a instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională anterioară. Acest drept salarial, în urma adoptării Legii-cadru nr. 330/2009 - prin care s-a stabilit că salariul de bază, soldele sau indemnizațiile lunare de încadrare vor deveni principalul element al câștigului salarial, prin includerea în acestea a unor sporuri care au un caracter general, a fost introdus în coeficienții de ierarhizare ai salariilor, funcției de bază/soldelor funcției de bază, potrivit punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A. ... 91. Instanța de trimitere reține că prin normele Legii-cadru în vigoare nr. 153/2017, pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată cu soluționarea căreia a fost învestită, au fost definite conceptual salariul de bază/solda de funcție, pe de o parte, și salariul lunar/solda lunară ce include și sporurile, pe de altă parte, concluzionând astfel că, ca urmare a includerii sporurilor în salariul de bază, nu se mai poate face o diferențiere între aceste drepturi salariale. ... 92. Cu toate acestea, prin încheierea de sesizare se justifică necesitatea intervenției instanței supreme pe calea hotărârii prealabile, invocându-se discriminarea funcționarilor publici/funcționarilor publici cu statut special care, ca urmare a dobândirii dreptului de acces la informații clasificate din clasa secret de stat după intrarea în vigoare a Legii nr. 157/2020 (de modificare a anexei nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017), sunt îndreptățiți la plata sporului, acesta nefiind inclus în salariul de bază, față de funcționarii publici/funcționarii publici cu statut special care au dobândit dreptul de acces la informații clasificate din clasa secret de stat conform legislației anterioare și care au inclus sporul în salariul funcției de bază/soldei funcției de bază. ... 93. Or, se observă că prin cererea de chemare în judecată reclamanții nu au contestat ordinele de salarizare în legătură cu calculul și majorarea salariului de bază, ci au solicitat completarea salariului brut lunar cu sporul prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 - drept salarial introdus prin adoptarea Legii nr. 157/2020 - calculat prin aplicarea procentului stabilit în temeiul autorizațiilor de acces la informații clasificate la salariul de bază. ... 94. În legătură cu includerea în salariul de bază/solda de funcție a sporurilor prevăzute prin legislația anterioară, reclamanții susțin discriminarea dintr-o altă perspectivă, și anume, în sensul că personalul beneficiază începând cu 1 iunie 2023 de același salariu de bază maximal aferent anului 2022, fiind emise ordinele de salarizare indiferent de exercitarea unei activități care presupune drept de acces la informații clasificate, prin urmare fără a li se recunoaște și dreptul la sporul de până la 25% din salariul de bază/solda de funcție pentru îndeplinirea efectivă a obligației de confidențialitate, în raport cu informațiile clasificate prelucrate. ... 95. Pe de altă parte, neacordarea sporului prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 este motivată de către pârât, prin întâmpinare, prin limitarea de către legiuitor a nivelului și a modalității de acordare a sporurilor care fac parte din salariul brut lunar/solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, fiind invocate drept temei alte acte normative decât cele a căror interpretare se solicită prin sesizare, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-au adoptat aceste măsuri fiscal-bugetare. ... ...