Decizia CCR nr. 637/2016Paragraful 16

12. Guvernul consideră că interdicţia reglementată de textul de lege criticat priveşte nu doar dreptul de vot, ci şi dreptul de a candida (de a fi ales) pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, dreptul de vot, prevăzut de art. 36 din Constituţie şi dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituţie sunt drepturi exclusiv politice, ce privesc procesul electoral şi autorităţile prin care se exprimă suveranitatea naţională. Prin urmare, aceste norme constituţionale nu au relevanţă în prezenta cauză, care priveşte chestiuni ce ţin de alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie, consideră, în esenţă, că "pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror, însă raportul de serviciu iniţial al magistratului detaşat se suspendă pe perioada detaşării, în ceea ce priveşte efectele esenţiale, fiind cedat temporar angajatorului la care s-a făcut detaşarea". Chiar dacă magistraţii detaşaţi îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror pe perioada detaşării, aceştia se află într-o situaţie diferită faţă de judecătorii şi procurorii care îşi desfăşoară efectiv activitatea la instanţe sau parchete, suspendarea raportului de serviciu iniţial implicând şi suspendarea exercitării unor drepturi inerente calităţii de magistrat, în cazul de faţă, a dreptului de a participa la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, norma criticată nefiind discriminatorie. În sens contrar, în favoarea admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, se poate observa că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, "Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României", această dispoziţie neintroducând distincţii suplimentare, după cum aceştia îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete ori sunt detaşaţi la alte autorităţi publice decât instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. De asemenea, art. 58 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 prevede că, pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror, ceea ce semnifică că aceştia se bucură în continuare de ansamblul drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 303/2004 şi de Legea nr. 317/2004, inclusiv de dreptul de a candida pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Din ansamblul prevederilor enunţate rezultă că judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea nu au drept de vot în cadrul adunărilor generale, însă li se recunoaşte dreptul de a candida. De altfel, în discuţie fiind restricţionarea exerciţiului unor drepturi, această interdicţie nu ar putea fi dedusă pe cale de interpretare, ci doar din dispoziţii exprese ale legii; or, Legea nr. 317/2004 nu prevede în mod expres că magistraţii detaşaţi la alte autorităţi publice decât instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea nu au dreptul la a candida pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Aşadar, întrucât art. 133 alin. (2) din Constituţie prevede că cei 14 magistraţi - 9 judecători şi 5 procurori -, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat, iar ceea ce este relevant este calitatea de magistrat a candidaţilor, se poate susţine că, în măsura în care art. 17 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 este interpretat în sensul că interzice dreptul magistraţilor detaşaţi la alte autorităţi publice decât instanţele judecătoreşti şi parchetele pe de lângă acestea de a candida (de a fi ales) pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este încălcat principiul egalităţii în faţa legii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, norma fiind discriminatorie.