Decizia CCR nr. 617/2016Paragraful 8

5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, soluţia legislativă adoptată, de a lăsa la latitudinea completului admiterea cererii de strămutare, fără motivare, nerelevând nicio contradicţie cu textul din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Prerogativa respectivă permite completului de judecată ca, în funcţie de motivele de strămutare invocate, de seriozitatea şi credibilitatea lor, să aprecieze asupra strămutării, pentru a se evita o soluţionare părtinitoare, neputând fi relevată nicio situaţie de încălcare a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 65 din 11 februarie 2014. În privinţa contradicţiei cu dispoziţiile art. 20 din Constituţie, raportate la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în ceea ce priveşte faptul că hotărârea asupra strămutării nu este motivată şi nu este supusă niciunei căi de atac, instanţa apreciază că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili mijloacele prin care se asigură o bună administrare a justiţiei, prin instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile în exercitarea drepturilor procesuale, în vederea asigurării judecării procesului în mod echitabil şi într-un termen rezonabil. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie, referitor la dreptul la un proces echitabil, în opinia instanţei, acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece aceste prevederi se referă la apărarea unor drepturi cu caracter civil prevăzute de Convenţie, nefiind aplicabile procedurii de judecare a cererii de strămutare a cauzei. În concluzie, nu se relevă nicio contradicţie între textul art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiile constituţionale invocate. Lipsa obligativităţii motivării hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cererile de strămutare sau faptul că acestea nu pot fi atacate prin vreo cale de atac ordinară sau extraordinară nu relevă nicio contradicţie cu principiul constituţional al realizării justiţiei şi al pronunţării hotărârilor judecătoreşti, în numele legii, iar nu în baza unor considerente exterioare legii în vigoare, având în vedere şi art. 126 alin. (2) din Constituţie.