Decizia CCR nr. 616/2016Paragraful 26

19. Curtea observă, totodată, că, în reglementarea finanţării spitalelor publice, Legea nr. 95/2006 distinge între venituri proprii, şi venituri de la bugetul de stat şi bugetele locale. Astfel, potrivit art. 190 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, "spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate din serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii". Potrivit art. 193 alin. (1) din acelaşi act normativ (prin art. I pct. 1 criticat în cauză este completat art. 193 cu un nou alineat, alineatul 6^1,), "spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia spitalelor din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, primesc, în completare, sume de bani de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate [...]". Art. 199 din Legea nr. 95/2006, în actuala redactare, stabileşte posibilitatea autorităţilor publice locale de a participa "la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale." Modificarea art. 199 din Legea nr. 95/2006 prin art. I pct. 2 din legea criticată în prezenta cauză constă, practic, în introducerea posibilităţii autorităţilor publice locale de a finanţa acordarea de stimulente financiare lunare pentru personal medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie.