Decizia CCR nr. 574/2016Paragraful 7

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 23 alin. (12) privind principiul legalităţii pedepsei. În acest sens arată că prevederile de lege criticate nu respectă dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece norma de sancţionare a angajatorului nu este suficient de clară, de predictibilă pentru a stabili cu exactitate care sunt toate drepturile de care ar fi beneficiat contestatorul, cuantumul majorărilor, indexărilor şi actualizărilor aplicate la momentul calculului despăgubirii şi momentul cu care se dispune reintegrarea salariatului. Arată că, potrivit art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, legiuitorul a înţeles să sancţioneze cu nulitatea absolută efectuarea concedierii cu nerespectarea procedurilor legale, iar nu situaţia în care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă cu nerespectarea unei interdicţii legale. Totodată, prin sintagma prevăzută de art. 80 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, "instanţa care a dispus anularea concedierii va dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară", nu se poate stabili data cu care părţile vor fi repuse în situaţia anterioară, şi anume data la care a încetat contractul individual de muncă, data la care s-a desfiinţat postul sau data la care s-a comunicat sentinţa instanţei prin care s-a dispus reintegrarea salariatului. Cu privire la art. 80 alin. (1) din Codul muncii arată că acesta nu prevede cuantumul cu care se indexează, majorează şi actualizează drepturile la care se referă. În cazul societăţii autoare a excepţiei, salariile au fost diminuate începând cu luna ianuarie 2015, astfel că angajatorul este pus în situaţia în care are o sentinţă executorie fără a ştii cum să o pună în executare, cum să stabilească cuantumul acestor despăgubiri. De asemenea arată că nu se prevede dacă perioada în care a fost în curs de soluţionare contestaţia salariatului la decizia de concedere constituie sau nu vechime în muncă. În final, arată că, potrivit reglementărilor fiscale, salariile acordate retroactiv de către instanţă sunt fiscalizate diferit faţă de veniturile lunare, iar în cazul despăgubirilor, acestea nu se impozitează conform prevederilor fiscale.