Decizia ÎCCJ nr. 116/2024 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 56. Orientarea jurisprudențială este în sensul că sintagma „venituri realizate ilicit“ prevăzută de art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 trebuie interpretată în sensul că se referă la toate veniturile brute realizate pe perioada suspendării activității operatorului economic, fără a se scădea din acestea cheltuielile ori alte obligații. ... 57. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: tribunalelor Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale (Decizia civilă nr. 369/2023 din 25 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 15.128/211/2022, definitivă) și Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Decizia nr. 899/2022 din 15 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.699/306/2022; Decizia nr. 833/2023 din 13 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 8.284/306/2022). ... 58. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: curțile de apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal, Iași (opinie majoritară); tribunalele București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Giurgiu, Teleorman și Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Judecătoria Bacău. ... 59. În susținerea orientării jurisprudențiale și a punctelor de vedere teoretice au fost expuse următoarele argumente: ... 60. Din textul art. 73 pct. 23 al Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 reiese explicit că este supusă confiscării suma realizată în mod ilicit cu titlu de venit și nu de profit. În contextul în care legiuitorul nu face distincție între caracter net și brut, trebuie avută în vedere forma de bază primară cu sensul necircumstanțiat de limitări pe care legea nu le instituie. ... 61. Se are în vedere o interpretare gramaticală sau literală a termenului autonom „venit realizat ilicit“, prin urmare, bazat pe procedee de analiză morfologică și sintactică a textului. ... 62. În absența unei coroborări sau a unei norme de trimitere din partea legiuitorului sau a actului de sesizare, nu se poate concluziona printr-o interpretare sistematică privind aceeași instituție juridică. ... 63. Dispozițiile art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 conțin o normă cu caracter general privitoare la sancțiunile contravenționale complementare. ... 64. Prin urmare, pentru a identifica voința legiuitorului delegat, interpretarea sintagmei „venituri realizate ilicit“, prevăzută de art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, trebuie făcută prin raportare la dispoziția de la art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, ceea ce înseamnă că sunt supuse confiscării toate veniturile rezultate din contravenția prevăzută de art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, adică toate încasările obținute din activitatea comercială desfășurată între data suspendării activității comerciale și momentul constatării contravenției. ... 65. Cum confiscarea prevăzută de art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 reprezintă o sancțiune, iar nu o modalitate de recuperare a prejudiciului produs în dauna bugetului general al statului, înseamnă că trebuie luat în considerare scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestei sancțiuni, care este cel rezultat din scopul arătat în mod expres în cuprinsul art. 107 alin. (1) din Codul penal. ... 66. Așadar, pentru aplicarea sancțiunii complementare a confiscării nu prezintă relevanță dacă contravenientul a efectuat sau nu cheltuieli deductibile în vederea obținerii veniturilor supuse confiscării, întrucât confiscarea intervine în considerarea raportului de drept contravențional stabilit între contravenient și statul român. ... 67. S-a reținut, de asemenea, că sunt incidente mutatis mutandis cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 18 iunie 2021, întrucât sancțiunea complementară a confiscării veniturilor realizate ilicit în perioada dintre data suspendării activității comerciale și momentul constatării contravenției este prevăzută ope legis. ... 68. Veniturile realizate în afara dispozițiilor legale, adică atunci când desfășurarea oricărui exercițiu comercial este suspendată, nu pot fi supuse impozitării sau alocate unor cheltuieli, întrucât s-ar ajunge practic la eludarea dispozițiilor amintite. ... 69. Venitul este ilicit în măsura în care el a fost obținut prin desfășurarea de activități în mod ilegal, astfel că el nu poate fi alocat unor cheltuieli pe care, în mod legal, agentul comercial ar trebui să le facă din venituri obținute în același mod. ... 70. Într-o altă orientare teoretică, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că sintagma „venituri realizate ilicit“ prevăzută de art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 trebuie interpretată în sensul că se referă doar la veniturile nete, care au mărit patrimoniul persoanei în mod efectiv, după ce au fost scăzute cheltuielile, obligațiile fiscale ori alte sarcini asemenea din venitul brut. ... 71. Această orientare teoretică se regăsește la nivelul: curților de apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și Iași (opinie minoritară); al Tribunalului Ialomița (opinie majoritară) și al Judecătoriei Onești. ... 72. În susținerea punctelor de vedere teoretice au fost expuse următoarele argumente: ... 73. Opinia contrară, în sensul că ar trebui supuse măsurii confiscării toate veniturile brute realizate pe perioada suspendării activității operatorului economic, fără a se scădea din acestea cheltuielile ori alte obligații, generează o situație de inechitate, nejustificată obiectiv și rezonabil. ... 74. Acest fapt ar echivala cu cheltuieli duble în sarcina contravenientului în vederea îndeplinirii propriilor obligații față de furnizori, angajați ori chiar în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale. Măsura ar putea fi considerată excesivă ori disproporționată. ... 75. În același timp, se poate considera că legiuitorul a utilizat termenul de „venit“ prin raportare la noțiunea de „operator economic“, care nu cuprinde doar societățile comerciale și, pe cale de consecință, nu are definită noțiunea de „profit“, fără însă a face distincție între venitul brut și cel net. ... 76. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația de a plăti amenzile poate încălca garanția consacrată în primul alineat al art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), dacă prin aceasta se impune o sarcină excesivă sau se aduce atingere în mod grav situației financiare a petentei. Cu toate acestea, autoritățile naționale sunt cele care decid, în primul rând, ce fel de „amendă“ trebuie aplicată, deciziile luate în acest domeniu implicând o apreciere a problemelor politice, economice și sociale, apreciere pe care Convenția o lasă în competența statelor membre, acestea având la dispoziție o largă marjă de apreciere (Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronunțată în Cauza Electrosan S.R.L. împotriva României, paragraful 17; Hotărârea din 18 iunie 2013, pronunțată în Cauza Complex Herta S.R.L. Lipova împotriva României, paragraful 32). ... 77. Totodată, sancțiunea confiscării veniturilor realizate ilicit trebuie privită ca o limitare a dreptului de proprietate prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, intrând sub incidența celui de-al doilea alineat al articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, care permite statelor contractante să adopte legile pe care le consideră necesare pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a „amenzilor“. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că atât amenda, cât și sumele confiscate se subsumează noțiunii de „amenzi“ (Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronunțată în Cauza Electrosan S.R.L. împotriva României, paragraful 16). ... 78. Este adevărat că acolo unde legea nu distinge, nici interpretului nu îi este permis să distingă, însă nu pot fi ignorate celelalte principii de drept care protejează patrimoniul obținut licit și nici acele principii care impun aplicarea dispozițiilor legale în acord cu principiul proporționalității măsurilor dispuse raportate la fapta și prejudiciul creat. Astfel, măsura se impune a fi raportată exclusiv la acele venituri care au mărit efectiv patrimoniul persoanei, orice altă interpretare fiind excesivă prin raportare la voința legiuitorului și la textul supus interpretării. ... 79. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 80. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...