Decizia ÎCCJ nr. 18/2023 (HP)Punctul V

V. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 44. Într-o orientare jurisprudențială, s-a apreciat că sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ trebuie interpretată în sens restrâns, cuprinzând doar venituri de natură salarială. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș. ... 45. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel Alba Iulia, Craiova, Târgu Mureș și tribunalele Hunedoara, Maramureș și Vaslui. ... 46. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale și teoretice au fost invocate următoarele argumente: (i) din interpretarea coroborată a prevederilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ și ale art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care permite cumularea veniturilor din salarii cu veniturile din pensii, rezultă că voința legiuitorului a fost aceea ca doar veniturile de natură salarială să fie avute în vedere la calculul diferenței prevăzute de norma juridică, și nu și veniturile de altă natură; (ii) scopul edictării normei prevăzute de art. 527 alin. (1) din Codul administrativ a fost acela de a stabili, cu o mai mare acuratețe, limitele reparării integrale a prejudiciului, legiuitorul urmărind ca persoana vătămată de actul administrativ nelegal să nu realizeze o îmbogățire apreciată ca fiind „injustă“, prin cumularea veniturilor obținute legal dintr-o sursă cu veniturile la care ar fi avut dreptul dacă actul administrativ nu ar fi fost emis pentru a înceta raportul de serviciu. În acest tip de spețe, un astfel de cumul nu există, întrucât dreptul la pensie nu poate fi considerat a fi născut, atât timp cât raportul de serviciu este confirmat retroactiv. Spre deosebire de veniturile obținute dintr-o activitate licită, care nu mai pot fi supuse restituirii, întrucât reprezintă costul pentru ceva ce s-a prestat deja, veniturile din pensie fac parte din categoria drepturilor de asigurări sociale, iar încasarea lor fără drept, chiar dacă aceasta este stabilită retroactiv, determină obligația de restituire a sumelor. Obligația de plată a pensiei pentru limită de vârstă se naște în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) și (2) , art. 104 alin. (1) și (2) și art. 106 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condițiilor prescrise de lege, iar plata acesteia se efectuează de la data înregistrării cererii privind acordarea dreptului la pensie, casa teritorială de pensii urmând a emite decizia de pensionare în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. Decizia emisă de casa teritorială de pensii este cea care formalizează dreptul la pensie, cuantificând drepturile bănești cuvenite. Eventualele sume încasate de către reclamant cu titlu de pensie, în mod necuvenit, urmează a fi recuperate de către creditorul dreptului de restituire a prestațiilor de asigurări sociale, conform prevederilor art. 179 din Legea nr. 263/2010. Ca atare, obligația de despăgubire stabilită în sarcina angajatorului ca efect al anulării actului administrativ nu poate fi diminuată pe motiv că persoana vătămată ar fi încasat drepturi de asigurări sociale de tipul veniturilor din pensie, întrucât acestea nu îndeplinesc condiția de venituri obținute în perioada respectivă, câtă vreme sunt supuse restituirii. Aspectele legate de cumulul despăgubirilor cu veniturile din pensie pornesc de la premisa legalității încasării concomitente a celor două tipuri de venituri. Or, în spețele în discuție, o asemenea situație premisă este exclusă, întrucât confirmarea retroactivă a raportului de serviciu implică desființarea retroactivă a raportului juridic de asigurări sociale în temeiul căruia au fost plătite drepturile de pensie. De altfel, în Decizia nr. 112 din 23 februarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a României a arătat că, în măsura în care funcționarul public femeie optează pentru continuarea raportului de serviciu până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbați, dreptul la pensie nu va putea fi solicitat simultan. Prin urmare, eventualele sume încasate de reclamant pe perioada cuprinsă între data emiterii deciziei de încetare a raportului de serviciu și data reîncadrării, cu titlu de prestații de asigurări sociale, urmează a fi recuperate de către casele teritoriale de pensii. În acest context este corectă interpretarea dispozițiilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ în sensul acordării integrale a despăgubirilor, în acest tip de spețe, numai astfel fiind asigurată repararea, în totalitate, a prejudiciului suferit de reclamant; (iii) o interpretare a noțiunii de „venituri obținute“ în sens larg, cuprinzând orice tip de venituri, este de natură a aduce atingere dreptului de proprietate privată, dat fiind faptul că în sfera acestora pot intra, de exemplu, diverse categorii de venituri obținute în perioada vizată, nu doar venituri din pensie (venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din arendă, venituri din drepturi de autor, dividende etc.), astfel încât acordarea despăgubirilor prevăzute la art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, cu luarea în considerare a tuturor acestor venituri, ar reprezenta o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate privată. Așadar, ca urmare a reîncadrării reclamantului în funcția deținută anterior emiterii deciziei, se impune acordarea drepturilor salariale cuvenite de la data încetării raportului de serviciu și până la reîncadrare, având la bază principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ nelegal. Argumentul potrivit căruia, față de reglementarea anterioară corespondentă [art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999], legiuitorul a intervenit pentru a reglementa clar cuantumul despăgubirilor ce s-ar cuveni într-o asemenea situație nu este incompatibil cu interpretarea în sens restrictiv a noțiunii de „venituri obținute“ ca făcând referire doar la veniturile de natură salarială, de vreme ce aceste două tipuri de venituri au izvoare și regimuri juridice diferite. ... 47. La nivelul Tribunalului Iași a fost exprimată opinia potrivit căreia, raportat la expunerea situației de fapt din dosarul care a determinat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin formularea întrebării se ajunge, în fapt, la soluționarea fondului cauzei. Astfel, raportat la interpretarea în sens restrâns a sintagmei „venituri obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit căreia reclamantul ar fi îndreptățit la a cumula veniturile din pensii cu cele pe care instanța ar fi ținută să i le acorde potrivit art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, analiza acesteia presupune, de fapt, analiza fondului cauzei în care a fost formulată sesizarea. ... 48. Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ trebuie interpretată în sens larg, cuprinzând orice/toate veniturile obținute între momentul încetării raportului de serviciu și momentul reintegrării efective a funcționarului public. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel Timișoara, Suceava (s-a reținut aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 106 din Legea nr. 188/1999, în forma sa în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat - 11 iunie 2018), Galați, Ploiești și Tribunalul Gorj. ... 49. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, la nivelul următoarelor instanțe: tribunalele Bihor, Galați, Vrancea, București, Ilfov, Ialomița și Neamț. ... 50. Opinia teoretică la nivelul Curții de Apel Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal este în sensul că sintagma „veniturile obținute în perioada respectivă“ din cuprinsul art. 527 alin. (1) din Codul administrativ se referă la veniturile obținute din orice sursă, întrucât legea nu distinge. Cu toate acestea, nu ar putea fi avute în vedere veniturile pe care, în măsura în care legea specială permitea, funcționarul le obținea din alte surse, chiar în timpul derulării raporturilor de serviciu și a continuat să le obțină și după încetarea raporturilor de serviciu până la anularea deciziei administrative (cum ar putea fi, de exemplu, veniturile din cedarea folosinței bunurilor). ... 51. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale și teoretice, au fost avute în vedere următoarele argumente: (i) interpretarea literală a prevederilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, care fac trimitere în mod expres la diferența dintre veniturile obținute în perioada respectivă și cuantumul salariilor indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public; (ii) regula de interpretare potrivit căreia unde legea nu distinge, nici interpretului nu îi este permis să distingă. Astfel, dacă legiuitorul ar fi dorit să excludă venituri realizate dintr-o anumită sursă, ar fi făcut-o în mod expres, iar în lipsa unei astfel de prevederi exprese textul legal ar trebui înțeles în sensul că orice venit realizat în perioada relevantă intră în calculul diferenței la care face trimitere Codul administrativ. Mai mult, anterior intrării în vigoare a Codului administrativ era în vigoare Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care la art. 106 alin. (1) statua că: „În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum și plata de către autoritatea sau instituția publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.“; (iii) respectarea principiului restitutio in integrum, ce guvernează această materie, presupune o repunere în drepturi în deplinătatea lor, cu repararea integrală a prejudiciului suferit, însă nu crearea unei situații mai favorabile funcționarului public. ... 52. Curțile de apel Alba Iulia, Pitești, Brașov, Bacău, Constanța, Oradea, Iași, Cluj, București și tribunalele Teleorman, Călărași, Giurgiu au comunicat faptul că în raza lor teritorială de competență nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...