Decizia CCR nr. 516/2016Paragraful 14

11. În acest context menţionează că ingerinţa în dreptul de proprietate generată de dispoziţiile Legii nr. 17/2014 nu este prevăzută de lege, nu este accesibilă şi previzibilă, deoarece această lege nu a oferit posibilitatea promitentului-cumpărător să îşi ajusteze comportamentul şi nici să prevadă riscul la care se supune prin semnarea acordului prealabil prevăzut în antecontract. Nu este îndeplinită nici condiţia referitoare la proporţionalitate, deoarece acelaşi deziderat putea fi atins prin metode care să nu reducă până la golire conţinutul dreptului de proprietate, precum şi acordarea de facilităţi fiscale la comasarea terenurilor sau acordarea de facilităţi fiscale ori de altă natură în ipoteza înstrăinării terenurilor agricole extravilane către anumite categorii de persoane. Apreciază că ingerinţa nu poate fi validă nici prin raportare la împrejurarea că nu sunt permise decât atingeri aduse dreptului de proprietate care nu afectează însăşi existenţa/substanţa acestuia. Menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014) prin care s-a statuat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus unor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu pot fi confundate cu însăşi suprimarea dreptului. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că, în cvasitotalitatea cazurilor, dispoziţiile criticate din Legea nr. 17/2014 duc la pierderea dreptului de creanţă şi a speranţei legitime de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenului ce constituie obiect al antecontractului. De altfel, legea în discuţie nu prevede un sistem rezonabil de reparaţie, deoarece restituirea preţului nu poate fi privită drept un remediu viabil, cu atât mai mult cu cât promitentul-cumpărător nu poartă nicio culpă pentru imposibilitatea de executare în natură. În concluzie, se apreciază că prevederile criticate sunt contrare art. 44 alin. (1) -(3) din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.