Decizia ÎCCJ nr. 106/2024 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Reclamanții au apreciat că, spre deosebire de o sesizare întemeiată pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea instanței supreme în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie să îndeplinească următoarele condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – litigiul să fie dintre cele prevăzute la art. 1, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... – cauza în care se formulează sesizarea să fi început sub imperiul noului Cod de procedură civilă. ... ... 26. Cu privire la cea de-a treia condiție au arătat că în speță nu se pune problema interpretării unei norme juridice, întrucât dispozițiile art. 18 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 sunt clare. Aceste prevederi legale trebuie interpretate prin raportare la dispozițiile cu valoare de principiu din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv art. 6 lit. b) , care consacră principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate. ... 27. Cererea de chemare în judecată are ca obiect principiul egalității în fața legii, ce presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, respectiv egalizarea drepturilor cu cele acordate altor salariați, funcționari publici, care fac parte din aceeași categorie profesională. ... 28. Această problemă de drept a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în speță fiind aplicabilă Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care instanța supremă a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, (...) principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale.“ ... 29. Față de motivele invocate, reclamanții au apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel că dispozițiile acestui act normativ nu sunt incidente în cauză. ... 30. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au exprimat puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... ...