Decizia ÎCCJ nr. 98/2024 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor A. Dosarul nr. 1.797/118/2024* 34. Instanța de trimitere a apreciat că, în concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, diferă condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept față de cele prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 35. Astfel, tribunalul a constatat că singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 36. Odată verificată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea este obligatorie, având în vedere modalitatea de formulare a textului, „completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac (...) va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 37. Tribunalul a considerat că nu se mai impune stabilirea existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât, din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, reiese, cu evidență, că ceea ce a intenționat legiuitorul a fost ca instanța supremă să asigure o interpretare unitară a dispozițiilor legale supuse interpretării în litigii privind salarizarea/dreptul la pensie al personalului plătit din fonduri publice. Cât timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretării chestiunii de drept. ... 38. Totodată, lecturând centralizatoarele privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă, instanța de trimitere nu a identificat nicio hotărâre privind exact chestiunea de drept care face obiectul prezentei cauze. ... ... B. Dosarul nr. 2.756/120/2023 39. Reclamanții, în calitate de funcționari publici cu statut special-polițiști, intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, deoarece sunt salarizați potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, de la bugetul de stat. ... 40. Obiectul cauzei vizează drepturile salariale ale acestei categorii de personal plătit din fonduri publice, deoarece este vorba despre calcularea drepturilor salariale cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, necompensată cu ore libere plătite. ... 41. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este permisă în cazul în care, asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, instanța supremă nu a mai statuat printr-o decizie pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau decizie de recurs în interesul legii. Instanța de trimitere a constatat că, până la acest moment, nu au fost formulate sesizări și nici nu s-au pronunțat decizii de către instanța supremă cu privire la această chestiune de drept. ... ... ...