Decizia CCR nr. 334/2016Paragraful 15

12. Judecătoria Corabia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Arată că în procedura de cameră preliminară partea poate contesta legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar ulterior, în faza judecăţii, în temeiul art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, instanţa va pune în discuţia părţilor şi procurorului probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi. În cazul în care partea ar aprecia că probele, deşi legale, s-ar impune a fi readministrate în cursul judecăţii, aceasta poate formula "contestaţie" sub aspectul temeiniciei acestora, şi anume asupra împrejurărilor pe care vrea să le lămurească. În aceste condiţii, art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală nu restrânge dreptul la apărare al părţilor, deoarece acestea pot solicita readministrarea probelor, în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate. Chiar şi instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, poate readministra din oficiu probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Având în vedere aceste argumente, instanţa apreciază că întotdeauna când părţile înţeleg să conteste probaţiunea administrată în faza de urmărire penală, în temeiul art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, şi solicită în mod explicit readministrarea acesteia în faza cercetării judecătoreşti, instanţa este ţinută să dea curs unei astfel de cereri. Numai în cazul în care instanţa de judecată refuză să readministreze probaţiunea din faza de urmărire penală, la cererea explicită a părţii, ca urmare a contestării probaţiunii, se aduce atingere dreptului la apărare, principiului egalităţii armelor dintre acuzare şi apărare şi dreptului la un proces echitabil.