Decizia ÎCCJ nr. 79/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 72. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale. Domeniul de reglementare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat prin dispozițiile art. 1, ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 73. În această materie s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevăd următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 74. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 75. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, astfel cum au fost evocate în precedent; ... (iii) existența unei chestiuni de drept veritabile de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 76. A. Dosarul nr. 165/117/2024 Verificând condițiile de admisibilitate în ceea ce privește sesizarea Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă, subsecvent reținerii aplicabilității anexei nr. VII a Legii nr. 153/2017, în aplicarea dispozițiilor art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017, stabilirea nivelului de salarizare a personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, trebuie să se realizeze la nivelul maxim al anului 2022“, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 18 septembrie 2024 cu nr. 1.970/1/2024, se constată următoarele: ... 77. Prima condiție legală este îndeplinită, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2023. ... 78. Cauza este inclusă în domeniul de aplicabilitate a Legii nr. 153/2017, prin urmare, aparține obiectului de reglementare a Ordonanței de urgență nr. 62/2024, prin raportare la teza privind „stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice“. ... 79. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept veritabilă și serioasă, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 80. În ceea ce privește caracterul veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 81. În cauză, instanța de trimitere a identificat ca problemă de drept chestiunea stabilirii salarizării la nivelul maxim prevăzut de lege pentru personalul tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, subsecvent reținerii aplicabilității art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017. ... 82. Problema astfel enunțată are legătură cu soluționarea cauzei, de modul de interpretare a normei juridice depinzând însuși obiectul concret al pretențiilor deduse judecății în cauză de către angajatul care a făcut parte din categoria de personal respectivă într-o perioadă anterioară de aplicare a acesteia. ... 83. Analizând potențialul acestei dispoziții de a genera interpretări diferite, este de reținut că, în legătură cu acest aspect, s-au conturat două opinii exprimate atât din punct de vedere teoretic, cât și în hotărârile, reduse ca număr, depuse la dosar. ... 84. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 se interpretează coroborat cu cele ale art. 7, potrivit cărora nivelul individual al salariilor de bază se stabilește de către conducătorul autorității sau instituției publice finanțate integral din venituri proprii, pe baza criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale stabilite de către acesta. Prin urmare, nu există o obligație a angajatorului de a stabili salariul la nivelul maxim. ... 85. În cea de-a doua opinie s-a reținut că personalul este îndreptățit la stabilirea unui salariu la nivelul maxim al anului 2022 în aplicarea principiilor legalității, al predictibilității salariale, al egalității și nediscriminării, pentru a uniformiza tratamentul salarial al personalului care desfășoară activități similare, indiferent de autoritatea în subordinea căreia se află unitatea medicală. Prin urmare, norma este susceptibilă de interpretare neunitară. ... 86. Verificând condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra acestei chestiuni de drept, se constată că prin Decizia nr. 61/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, stabilind că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și ale art. 36 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, salarizarea personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, „se realizează potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017“. ... 87. Aceasta este și rațiunea pentru care instanța de trimitere a considerat că întrebarea preliminară adresată este subsecventă stabilirii aplicabilității în cauză a anexei nr. VII în ceea ce privește situația reclamantei, chestiune care, după pronunțarea Deciziei nr. 61/2022 mai sus menționate, nu mai constituie obiect de jurisprudență neunitară. ... 88. Deși în considerentele deciziei de unificare menționate se face trimitere la art. 7 și 8 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 (paragraful 130), aplicarea criteriilor de stabilire a salariilor nu a constituit obiectul unei dezlegări explicite în dosarul anterior, astfel că nu se poate aprecia că Înalta Curte a statuat asupra fondului chestiunii de drept. ... 89. B. Dosarul nr. 1.302/40/2023 Verificând condițiile de admisibilitate în ceea ce privește sesizarea Curții de Apel Suceava - Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și ale art. 36 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, salarizarea personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, dar care nu se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății (respectiv nu se regăsesc în anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010), se realizează potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017“, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 14 octombrie 2024 cu nr. 2.218/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 1.970/1/2024, se constată următoarele: ... 90. Prima condiție legală este îndeplinită, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, care judecă în apel, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2023. ... 91. Cauza este inclusă în domeniul de aplicabilitate a Legii nr. 153/2017 prin teza privind „stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice“. ... 92. În cauză, instanța de trimitere solicită a se stabili dacă salarizarea personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, dar care nu se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, se realizează potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 93. Problema astfel enunțată are legătură cu soluționarea cauzei, de modul de interpretare a normei juridice depinzând însuși obiectul concret al pretențiilor deduse judecății în cauză de către salariații unei unități medicale aflate în subordinea consiliului județean. ... 94. Este de reținut că instanța de trimitere nu a respectat obligația de a enunța un punct de vedere propriu cu privire la interpretarea normei, mulțumindu-se să inventarieze cele două opinii contrare și să menționeze, în sprijinul acestora, existența Deciziei nr. 61/2022, precum și a unei minute a președinților de secții ale curților de apel în materie, întocmită însă anterior publicării Deciziei nr. 61/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 95. În ceea ce privește potențialul acestei dispoziții de a genera interpretări diferite, deși în legătură cu acest aspect în dosarul conexat nu au fost solicitate jurisprudență și opinii teoretice, analiza chestiunii de drept se va face prin raportarea la jurisprudența atașată primului dosar, în care, în calitate de pârâți, figurează și unități sanitare ce nu sunt subordonate autorității centrale, ci autorităților locale. ... 96. În această situație, instanțele au apreciat că personalul angajat al unei unități medicale subordonate consiliului local, respectiv județean este salarizat în baza anexei nr. VII a Legii-cadru nr. 153/2017, cu referire la considerentul dezvoltat în Decizia nr. 61/2022, care a identificat drept criteriu pe baza căruia o astfel de instituție se încadrează în dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 ca aceasta să fie o instituție publică finanțată integral din fonduri proprii, înlăturând apărările unităților medicale cu privire la inaplicabilitatea Deciziei nr. 61/2022. ... 97. Distinct, s-a reținut și împrejurarea că, astfel cum rezultă din analiza normelor legale ce reglementează domeniul sănătății, deși aceste unități sanitare nu se află în subordonarea Ministerului Sănătății, din punct de vedere managerial, se află sub autoritatea și coordonarea acestuia, prin urmare și din această perspectivă ar fi îndeplinită premisa încadrării în anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 (Tribunalul Covasna, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești). ... 98. Într-o hotărâre s-a reținut incidența art. 2 și nu a art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 în situația spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, care se află în subordinea consiliului județean (Curtea de Apel Ploiești). ... 99. Verificând și în acest caz condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra acestei chestiuni de drept, se constată că, prin Decizia nr. 61/2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a procedat la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și ale art. 36 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la situația încadrării în anexa nr. VII a salarizării personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății. ... 100. Pentru a stabili dacă salarizarea acestei categorii de personal se face în temeiul anexei nr. VII (prin prisma criteriului determinat de regimul de finanțare) ori în baza anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 (care instituie reguli pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, spre exemplu în capitolul II litera B „Alte unități bugetare de subordonare centrală și locală, precum și din compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investiții“, specifice funcțiilor nonmedicale din sistemul medical), Înalta Curte a reținut ca fiind aplicabile dispozițiile art. 169 alin. (3) și (4) , art. 190 alin. (1) și art. 193 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, respectiv ale art. 62 și 65 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. ... 101. Înalta Curte nu a făcut distincție, în enunțarea acestui criteriu, între spitalele subordonate Ministerului Sănătății și cele aflate în subordonarea autorităților locale, însă a utilizat și argumente referitoare la spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății prin referire la anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 ce cuprinde Lista unităților cu personalitate juridică aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății, în considerarea faptului că acea sesizare viza situația unui spital aflat în subordinea Ministerului Sănătății (paragrafele 120-125). Prin urmare, neconstituind obiectul unei dezlegări explicite în dosarul anterior, și în acest caz se impune o dezlegare pe fond a chestiunii de drept. ... ... XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept 102. A. Dosarul nr. 165/117/2024 În ceea ce privește prima întrebare, referitoare la stabilirea nivelului de salarizare la maximul anului 2022, este de reținut faptul că din jurisprudența comunicată de curțile de apel la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că instanțele au evaluat aplicabilitatea art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 pentru perioada anterioară anului 2022 prin prisma dispozițiilor art. 38 din aceeași lege, care reglementează creșterea etapizată a salariului cu procente calculate pe baza diferenței dintre salariul în plată și cel prevăzut în anexele legii pentru anul 2022, acordând retroactiv, în perioada de prescripție, drepturile salariale solicitate în urma încadrării în anexa nr. VII, iar, din 2022, prin raportare la nivelul stabilit pentru acest an. ... 103. În cauză nu s-a solicitat o dezlegare cu privire la întinderea temporală a efectelor Deciziei nr. 61/2022, apreciindu-se, unanim, faptul că, reprezentând o decizie interpretativă, aceasta face corp comun cu norma interpretată și se aplică pe toată durata de activitate a normei. ... 104. Problema de drept a fost generată de împrejurarea că anexa nr. VII nu cuprinde salarii cu un cuantum determinat pe baza unor criterii legale (categoria profesională, vechime, nivel de studii) similar altor anexe, ci doar limite minime și maxime, cu mențiunea că limita maximă cuprinde și vechimea maximă. Aceasta întrucât, pentru categoria de angajați salarizați în baza acestei anexe, legiuitorul a optat pentru un principiu distinct de salarizare, și anume acela al stabilirii salariului individual pe baza criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale, impunând, ca etapă prealabilă, potrivit art. 8 din anexă, ordonatorilor de credite să solicite Ministerului Muncii și Solidarității Sociale echivalarea funcțiilor specifice din acest capitol cu cele din celelalte anexe, pentru a putea fi stabilite grilele de salarizare potrivit criteriilor legale enunțate. ... 105. De aceea, Ministerul Sănătății, prin ordin, a stabilit nivelurile de salarizare pentru fiecare categorie profesională, susținând că a procedat la acordarea nivelului maxim începând cu data de 1.01.2023, în concretizarea intenției de a recompensa munca depusă de către angajați. Prin urmare, această împrejurare reprezintă o chestiune de aplicare a legii aflată în marja de apreciere a ordonatorului de credite, fără a exista în sarcina sa o obligație legală de acordare a plafonului maxim de salarizare, cu atât mai mult cu cât aplicarea acestei dispoziții presupune coroborarea cu etapa evaluării individuale a salariaților. ... 106. În acest sens sunt și considerentele Deciziei nr. 61/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, în paragraful 130, menționează faptul că salarizarea personalului bugetar nonmedical din cadrul „instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii“ urmează a se raporta, în funcție de studiile personalului în cauză, la dispozițiile art. 7 și 8 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017. ... 107. Cum în anexă sunt prevăzute doar limitele minime și maxime ale salariului de bază, salarizarea individuală nu poate fi făcută prin aplicarea directă a limitei maxime, astfel că, după reținerea aplicabilității anexei nr. VII, urmează a fi parcursă procedura reglementată de art. 8 (echivalarea funcțiilor, stabilirea grilelor de salarizare), apoi cea prevăzută de art. 7 (aplicarea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale), pentru ca dreptul salarial să dobândească un caracter cert și determinat, cu mențiunea că pentru perioada anterioară anului 2022 se aplică normele tranzitorii de eșalonare a creșterilor salariale prevăzute de art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017. ... 108. În consecință, acestei întrebări urmează a i se răspunde în sensul că, în aplicarea dispozițiilor art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017, stabilirea nivelului de salarizare a personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, nu este obligatoriu a se raporta la nivelul maxim al anului 2022. ... 109. B. Dosarul nr. 1.302/40/2023 În ceea ce privește sesizarea din dosarul conex, prin aceasta se solicită a se stabili dacă și salarizarea personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, care nu sunt în subordinea Ministerului Sănătății, se realizează potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 110. În acest caz pot fi preluate, pentru identitate de rațiune, argumentele Deciziei nr. 61/2022 care nu a utilizat, drept criteriu de încadrare a salarizării acestei categorii de personal în anexa nr. VII, relația de subordonare a spitalelor publice Ministerului Sănătății, ci s-a raportat la noțiunea de „instituție publică finanțată integral din venituri proprii“ salarizată potrivit anexei nr. VII a Legii nr. 153/2017. ... 111. Astfel, procedând la analiza coroborată a dispozițiilor art. 169 alin. (3) și (4) („Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de regimul proprietății, în: a) spitale publice, organizate ca instituții publice (...)“, ale art. 190 alin. (1) („spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii“) și ale art. 192 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu cele ale art. 62 și 65 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (referitor la „Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice“), prin Decizia nr. 61/2022 s-a concluzionat că „spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 153/2017“, ce funcționează pe baza autonomiei financiare, întrucât veniturile proprii provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse, conform legii. A fost înlăturat, ca nerelevant pentru această clasificare, faptul că aceste unități primesc sume acordate în completare de la bugetul de stat sau bugetele locale (paragraful 119). ... 112. Deși face referire la anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 ce cuprinde Lista unităților cu personalitate juridică aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății (în considerarea faptului că, în dosarul în care s-a formulat sesizarea admisă prin Decizia nr. 61/2022, calitatea de pârât o avea un spital aflat în subordinea Ministerului Sănătății, paragrafele 120-125), Înalta Curte conchide că distincția făcută în anexă privind sursele de finanțare nu schimbă natura juridică a unităților sanitare finanțate din venituri proprii. ... 113. Statuând că trimiterea la aceeași anexă se face pentru toate unitățile menționate de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 153/2017, normă despre care afirmă că ar cuprinde o dispoziție imperativă ca salarizarea personalului din instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii să se realizeze potrivit anexei nr. VII din legea-cadru (paragraful 129), și având în vedere faptul că textul de lege menționat le vizează și pe cele aflate în subordinea organelor administrației publice locale, se constată că decizia cuprinde dezlegări de ordin general care pot fi aplicate și în legătură cu chestiunea de drept ce face obiect al sesizării. ... 114. Prin urmare, câtă vreme spitalul este o instituție publică finanțată din venituri proprii, intră în domeniul de aplicare al anexei nr. VII a Legii-cadru nr. 153/2017 care cuprinde reglementări specifice pentru salarizarea personalului nonmedical din această instituție, indiferent dacă se află în subordinea, autoritatea sau coordonarea ministerului sau a organelor de specialitate ale administrației publice locale, astfel cum prevede art. 36 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. c) , texte de lege care nu disting în raport cu autoritățile centrale sau locale cărora unitatea medicală li se subordonează. ... 115. Din această perspectivă nu prezintă relevanță faptul că unitățile sanitare se află în subordonarea sau autoritatea Ministerului Sănătății, potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010, sau în domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale (unități medicale nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru care autoritățile locale au dobândit atribuții de management al asistenței medicale), întrucât ceea ce atrage încadrarea în grila de salarizare prevăzută de anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 este statutul de instituție publică finanțată integral din venituri proprii. ... 116. Pentru aceste motive, răspunsul la sesizare va fi în sensul că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și ale art. 36 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, salarizarea personalului tehnic, economic și socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, dar care nu se află în subordinea Ministerului Sănătății, se realizează potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 117. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...