Decizia ÎCCJ nr. 75/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1 Asupra admisibilității sesizării 51. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 52. Trebuie subliniat că legiuitorul a ținut seama, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor enunțate în preambul, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 53. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) , ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) , iar, potrivit art. 1 alin. (3) , ordonanța de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 54. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 55. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor menționate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, inițierea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, concomitent, următoarele condiții: a) existența unei cauze în stare de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 56. Se observă că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării și că în această procedură Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzei în primă instanță, iar nu doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 57. În același timp însă, având în vedere art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“, completului de judecată care sesizează instanța supremă în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 îi revine obligația respectării dispozițiilor cu caracter general cuprinse în prevederile art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care „dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 58. În cazul prezentei sesizări, examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 pune în evidență faptul că cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite. ... 59. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect o cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naționale la recalcularea unui drept de natură salarială prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, plata diferențelor de drepturi bănești și de pensie rezultate din recalculare, emiterea de către pârât a unei noi fișe de pensie, în sensul actualizării datelor raportat la noul cuantum al dreptului pretins, și transmiterea acesteia în vederea valorificării datelor către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, plata dobânzii legale penalizatoare de la data scadenței sumelor și până la data plății efective, precum și indexarea sumelor datorate cu rata inflației. ... 60. Prin urmare, obiectul acțiunii se circumscrie litigiilor privind plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 61. Se constată, totodată, că procesul în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul unui complet de judecată din cadrul Secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, care judecă în primă instanță, în conformitate cu art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii). ... 62. De asemenea, ca urmare a verificărilor efectuate, se constată că este îndeplinită și cerința ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate și să nu fie învestită cu soluționarea unui recurs în interesul legii având acest obiect. ... 63. În ceea ce privește cerința existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că aceasta presupune o dublă condiționare: să existe o chestiune de drept, pe de o parte, și să fie probată legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 64. Cu referire la primul aspect, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, pe care noul act normativ a preluat-o întocmai, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formată în aplicarea prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a subliniat în mod constant că, pentru a se putea vorbi despre existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept supusă dezbaterii „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 65. Raportat la sesizarea supusă judecății, intervenția instanței supreme este justificată, întrucât există o chestiune de drept ce prezintă un grad semnificativ de dificultate, evidențiat de faptul că, așa cum a rezultat din hotărârile judecătorești evocate în capitolul VII al prezentei decizii, există divergență în ceea ce privește natura juridică a dreptului constând în majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, în reglementarea art. 15 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), care are o formulare identică cu cea a art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, existând riscul unei jurisprudențe neunitare în privința noii reglementări. ... 66. Dificultatea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, îndeosebi din perspectiva identificării și corelării dispozițiilor legale, este conturată și de punctul de vedere exprimat de autorul sesizării în privința modalității de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 în cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, care opinează că majorarea are regimul juridic al unui spor, fiind, deci, inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar și fiind supusă plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018 în temeiul actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, pentru ca, în finalul argumentației, să arate, aparent în contradicție cu caracterul de spor al majorării, că, prin excepție, începând cu data la care nivelul de salarizare al personalului ce beneficiază de această majorare devine egal cu cel prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, plafonarea anterior menționată încetează a mai fi operațională, iar majorarea de 50% urmează a fi calculată prin raportare la solda/salariul de funcție, fără ca instanța de trimitere să facă vreo referire la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care menține cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023. ... 67. Se constată, totodată, că, în raport cu obiectul litigiului, este îndeplinită și condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei, întrucât, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, pretențiile reclamantului se întemeiază pe faptul că, dintre majorările reglementate de anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cea prevăzută de art. 15 alin. (1) este singura care a fost plafonată de pârât în perioada 2018-2023, deși, ori de câte ori s-a acordat o creștere a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază (creștere care a vizat atingerea nivelului de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022), cuantumul majorării în discuție trebuia actualizat. ... 68. Așadar, la nivel formal, dezlegarea solicitată în cauză are efect direct asupra fondului litigiului, întrucât vizează o chestiune de drept esențială pe care se întemeiază pretențiile deduse judecății. ... 69. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... ... XI.2 Asupra fondului sesizării 70. Cu titlu preliminar, se impune a preciza că sesizarea de față a fost formulată de instanța de trimitere într-un litigiu în care reclamanta, care în perioada 2017-2023 a făcut parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, având calitatea de militar, a beneficiat, până la data trecerii în rezervă (decembrie 2023), de dreptul prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv de majorarea de până la 50% pentru personalul militar care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, care s-a calculat ca drept distinct de solda de funcție, prin raportare la un cuantum al soldei de funcție plafonat la nivelul lunii decembrie 2018, deși, potrivit susținerilor reclamantei, ori de câte ori s-a acordat o creștere a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază (creștere care a vizat atingerea nivelului de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022), cuantumul majorării în discuție trebuia actualizat. ... 71. Pârâtul a invocat faptul că, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile noii legi de salarizare s-au aplicat etapizat, astfel că, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, cuantumul majorării de până la 50% a fost menținut în plată la nivelul lunii iunie 2017, ca element distinct, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul acesteia a fost majorat cu 25%, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 72. În perioada 2019-2023, spre deosebire de celelalte majorări specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională (realizarea prerogativelor constituționale, deținerea titlului de specialist de clasă etc.), care au fost acordate ca parte componentă a soldei de funcție, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale legislației succesive din această perioadă, majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 a avut un parcurs diferit, fiind stabilită ca element distinct de solda de funcție, prin raportare la aceasta din urmă, similar celorlalte drepturi salariale suplimentare (prime, premii, indemnizații, compensații), cu un cuantum plafonat la nivelul lunii decembrie 2018, potrivit dispozițiilor din legile anuale de salarizare [art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022], urmând a se raporta la dispozițiile legii-cadru de la data la care solda de funcție/salariul de bază va atinge nivelul prevăzut de această lege pentru anul 2022. ... 73. Începând cu luna ianuarie 2024, pârâtul a acordat majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la cuantumul soldei de funcție aflat efectiv în plată, fără ca aceasta să mai fie plafonată, potrivit dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, la nivelul lunii decembrie a anului 2023. ... 74. Aceasta este situația premisă care a generat chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, Tribunalul București solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească, pe calea mecanismului hotărârii prealabile reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dacă majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru 153/2017, este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acesteia să fie supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 75. Așa cum rezultă din chiar conținutul întrebării, chestiunea de drept supusă judecății privește stabilirea naturii juridice a majorării reglementate de art. 15 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, urmând ca problema plafonării sau neplafonării acesteia, în raport cu măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate de legiuitor în perioada de referință, prin acte normative succesive, să decurgă din această calificare. ... 76. Din perspectiva interpretării istorice a normei juridice ce reglementează acordarea majorării salariale în discuție, este necesar a se evoca evoluția reglementărilor legale privitoare la dreptul salarial decurgând din executarea unor misiuni speciale sau lucrări de excepție. ... 77. Astfel, se constată că Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, prevedea, la art. 38, următoarele: (1) Cadrele militare și salariații civili, care execută, în domenii specifice ministerelor și instituțiilor prevăzute la art. 1, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de un spor de până la 50% din solda lunară, respectiv din salariul de bază. Procentul și perioada pentru care se acordă se stabilesc, în mod individual, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale. (2) Sporul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare. ... 78. În mod similar, Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, dispunea, la art. 34, astfel: (1) Polițiștii care execută, în domenii specifice activității instituției cu care au raporturi de serviciu, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de un spor de până la 50% din salariul de bază. (2) Sporul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare pentru polițiști. (3) Prin ordin al ministrului de interne se stabilesc, în mod individual, perioada pentru care se acordă și procentul care se aplică sporului prevăzut la alin. (1) . ... 79. Așadar, până la 31 decembrie 2009, militarii și personalul civil, respectiv polițiștii care executau, în domenii specifice ministerelor și instituțiilor menționate, lucrări de excepție și misiuni speciale beneficiau de un spor de până la 50% din salariul de bază, spor care se încadrează în categoria drepturilor salariale suplimentare și care nu intră în sfera de protecție a art. 41 alin. (1) din Constituție, așa cum s-a decis în jurisprudența Curții Constituționale a României (spre exemplificare, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006). ... 80. Potrivit art. 17 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare: (1) Personalul militar în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil care execută, în domenii specifice, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o primă lunară de excepție sau de misiune specială de până la 50% din solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv salariul de bază. (2) Prima prevăzută la alin. (1) poate fi acordată pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare. (3) Condițiile de acordare a primei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. (4) Numărul beneficiarilor primei prevăzute la alin. (1) se stabilește de ordonatorul principal de credite, anual, în limita fondurilor aprobate prin buget. ... 81. Deci, prima lege a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, care s-a aplicat în anul 2010, prevedea că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil beneficiau, pentru executarea de lucrări de excepție și misiuni speciale, de o primă lunară de excepție sau de misiune specială de până la 50% din solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv salariul de bază, primă care se încadrează în categoria drepturilor salariale suplimentare și care nu intră în sfera de protecție a art. 41 alin. (1) din Constituție. ... 82. Potrivit art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010: (1) Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda/salariul funcției de bază. (2) Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite. (3) Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. ... 83. Rezultă că, începând cu 1 ianuarie 2011, dreptul personalului care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale a fost reglementat ca majorare calculată la solda/salariul funcției de bază, fiind însă de menționat faptul că, prin dispozițiile art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2014 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 183/2014, cu modificările ulterioare, baza de calcul al acestui drept a fost plafonată, începând cu 1 iulie 2014, la solda lunară/salariul de bază prevăzut(ă) de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009. ... 84. În fine, începând cu 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, act normativ care, preluând conținutul reglementării anterioare, prevede la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ următoarele: (1) Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. (2) Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite. (3) Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. ... 85. Pornind de la această evoluție legislativă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că dreptul decurgând din executarea de lucrări de excepție sau de misiuni speciale a cunoscut o modificare a naturii juridice, nemaifiind reglementat prin dispozițiile art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 ca spor sau ca primă lunară, cu regimul juridic al unui element suplimentar soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază, ci constituind, așa cum însăși terminologia utilizată de legiuitor o indică, o creștere calculată pentru personalul militar la solda de funcție (la salariul de funcție sau la salariul de bază pentru polițiști, respectiv personalul civil), așa cum este aceasta definită de art. 7 lit. b) din legea-cadru. ... 86. Pentru stabilirea naturii juridice a acestei majorări este necesar a se sublinia distincția dintre diferitele componente ale sistemului de salarizare în cadrul acestei familii ocupaționale, astfel cum sunt definite de art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 87. În conformitate cu art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, „solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată“. ... 88. Pe de altă parte, potrivit art. 7 lit. f) din același act normativ, „solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcție/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani“. ... 89. Cât privește noțiunea de spor, aceasta este definită de art. 7 lit. i) din Legea-cadru nr. 153/2017 ca fiind „un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal“. ... 90. Deși noțiunea de majorare nu își găsește o definiție legală, art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, precizând elementele venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, care are sfera de cuprindere cea mai largă, enumeră „salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. ... 91. Însă voința legiuitorului de a trata majorările distinct de sporuri și de celelalte elemente suplimentare ale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază rezultă cu claritate din interpretarea literală și sistematică a prevederilor art. 24 și 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor anexei nr. VI la același act normativ. ... 92. Astfel, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017, având denumirea marginală „Sporuri și drepturi salariale specifice“, dispune că „limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII“. ... 93. În același timp, art. 25 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o limitare generală a sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, în sensul că: „ Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru instituțiile din sistemul sanitar și de asistență socială și cele din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor lunare, după caz“. ... 94. Se observă că majorările nu sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare suplimentare/adiționale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază, avute în vedere de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, ci își găsesc o reglementare specifică în anexele legii unice, corespunzător fiecărei familii ocupaționale, distinctă de cea a sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul lunar. ... 95. În acest sens, anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“ o serie de drepturi specifice, constând în sporuri, indemnizații, compensații, majorări, pentru care stabilește condițiile, limitele în care se acordă și modalitatea de determinare. ... 96. Cu privire la majorarea reglementată prin prevederile art. 15 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, examinarea textului legal relevă faptul că aceasta se acordă numai personalului militar, polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, condițiile de acordare a dreptului (cuantumul concret al majorării, beneficiarii, perioada de acordare etc.) fiind stabilite prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. ... 97. De asemenea, dreptul poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare și în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite. ... 98. Cât privește modalitatea de calcul al majorării, legea prevede aplicarea unei cote procentuale de până la 50% la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, ceea ce are ca efect direct creșterea soldei de funcție corespunzătoare funcției îndeplinite, așa cum este aceasta definită de art. 7 lit. b) din legea-cadru, rezultând o nouă soldă de funcție pentru perioada determinată în care personalul militar beneficiază de acest drept. ... 99. Împrejurarea că legiuitorul folosește sintagma „majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază“ spre deosebire de celelalte majorări reglementate pentru aceeași familie ocupațională, prevăzute ca „majorare a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază“, nu poate primi decât semnificația unei precizări a bazei de calcul al acestui drept (în cazul de față solda de funcție), care este, în același timp, elementul supus majorării/creșterii directe. ... 100. Apreciem util a menționa și faptul că nici Legea-cadru nr. 153/2017, nici legile anuale de salarizare adoptate în perioada 2018-2023 nu mai conțin o dispoziție similară celei prin care, în legislația anterioară, baza de calcul al majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale, reglementată de art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a fost plafonată, începând cu 1 iulie 2014, la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la 31 decembrie 2009. ... 101. În consecință, cum majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu are regimul juridic al unui spor, nu este un drept distinct de solda de funcție și nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, rezultă că aceasta nu este supusă plafonării dispuse anual, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (aceasta din urmă nemenționată de instanța de trimitere, dar în vigoare la data sesizării instanței supreme). ... 102. Prin dispozițiile legale anterior menționate s-a prevăzut, succesiv, menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 103. Dezlegarea dată chestiunii de drept supuse judecății are ca repere de interpretare și considerentele Deciziei nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021 care pot fi valorificate, mutatis mutandis, având în vedere că interpretarea a privit majorări ale salariului de bază (gradația de merit reprezentând o creștere cu 25% a salariului de bază deținut și majorarea de 10% a salariului de bază, acordată potrivit art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 personalului didactic care îndeplinește funcția de diriginte). ... 104. Astfel, s-a reținut că „127. (...) salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate și nefiind nici interșanjabile, conținutul lor juridic fiind diferit. Salariul lunar are un conținut mai cuprinzător, acesta încorporând atât salariul de bază, cât și alte categorii de venituri (de asemenea distincte juridic), precum compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile și, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare“ și că „129. În aceste circumstanțe legale, faptul că la art. 38 alin. (4^1) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se evocă «salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018», iar în cuprinsul alineatului (2) al art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se face referire la «salariul brut lunar», impune constatarea că legiuitorul a înțeles să aibă în vedere situații juridice diferite, în condițiile în care reperul fundamental instituit prin cele două texte legale este el însuși diferit: salariul de bază, pe de o parte, respectiv salariul brut lunar, pe de altă parte“. ... 105. Pe baza analizei logice și gramaticale a prevederilor legale s-a concluzionat că „132. (...) acordarea gradației de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înțelesul noțiunii de «salariu lunar» oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația de merit nu aparține categoriei compensațiilor, indemnizațiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deși integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază.“ ... 106. În egală măsură, în privința majorării de 10%, s-a reținut că „134. (...) vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă, diferențiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017“. ... 107. Pornind de la calificarea dată dreptului reglementat de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și față de algoritmul de calcul al majorării (prin raportare la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază), este de menționat că, în privința modalității concrete de acordare a majorării pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, anterior momentului la care personalul vizat a ajuns la nivelul soldelor/salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, sunt aplicabile, deopotrivă, concluziile statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, și Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022. ... ... ...