Decizia ÎCCJ nr. 69/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta curte de casație și justiție X.I. Asupra admisibilității sesizărilor 70. Se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebările formulate de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 71. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație si Justiție nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Sub imperiul acestei norme generale în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022 și Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022) s-a statuat că, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții de admisibilitate: – existența unei cauze în curs de judecată aflate în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 72. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 73. În ceea ce privește domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să soluționeze. ... 74. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 75. Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate potrivit principiului speciala generalibus derogant, urmând a se completa în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“). ... 76. Se reține astfel că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile formulate în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții de admisibilitate: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să soluționeze; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 77. Analizând elementele sesizării pentru a se stabili dacă sunt întrunite condițiile anterior enunțate, se constată că primele două condiții legale sunt îndeplinite: cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești, respectiv Târgu Mureș, care judecă în ultimă instanță, conform art. 140 raportat la art. 143 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii (în vigoare la data sesizării instanței), iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba de un proces care privește stabilirea și plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, întrucât obiectul contestației judiciare îl reprezintă anularea adeverinței emise de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă adeverință pentru stabilirea pensiei de serviciu în care, la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022), să fie trecută și indemnizația de delegare/diurnă în cuantum de 10.120 RON, respectiv la emiterea unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, coeficienții de multiplicare stabiliți prin Sentința civilă nr. 148/17.02.2020 a Tribunalului (...), definitivă prin Decizia nr. 3.501/24.11.2020 a Curții de Apel Pitești, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum și indemnizația de detașare. ... 78. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept esențială ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, fiind direct incidentă în soluționarea cauzei prin raportare la limitele învestirii instanței de trimitere (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020 și Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2024). ... 79. În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ținut seama de faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept. ... 80. Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanțele de trimitere solicită lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv, dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere și indemnizația de delegare/detașare (diurna), alături de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzelor, dat fiind faptul că reclamanta solicită anularea adeverinței emise de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei adeverințe noi pentru stabilirea pensiei de serviciu în care la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022) să fie trecută și indemnizația de delegare/diurnă, respectiv la emiterea unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, coeficienții de multiplicare stabiliți prin Sentința civilă nr. 148 din 17.02.2020 a Tribunalului (...), definitivă prin Decizia nr. 3.501 din 24.11.2020 a Curții de Apel Pitești, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum și indemnizația de detașare. ... 81. Este îndeplinită și ultima condiție legală enunțată, întrucât rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție printr-o altă hotărâre prealabilă și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 82. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care sa se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept ce formează obiectul sesizărilor. ... ... X.II. Asupra fondului sesizărilor 83. Problema de drept din prezenta cauză vizează, în esență, stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu cuvenite magistraților conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv, dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere, alături de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, și indemnizația de delegare/detașare (diurna). În alți termeni, s-a apreciat că sesizarea de față are ca obiect lămurirea chestiunii dacă indemnizația de delegare/detașare (diurna) intră în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților. ... 84. Răspunsul la întrebarea ce face obiectul sesizării presupune identificarea voinței legiuitorului român de a include în baza de calcul al pensiei de serviciu cuvenite magistraților și alte venituri salariale (indemnizația de delegare/detașare), alături de veniturile deja enumerate de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, sau stabilirea faptului că indemnizația de delegare/detașare intră în componența unuia dintre veniturile salariale deja enumerate de textul de lege menționat. ... 85. Potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“. ... 86. Conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005: „în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută de art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial“. ... 87. Art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017 arată că: În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; (...) ... c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX; (...) ... e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;. ... ... 88. În anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se face distincție între veniturile cuvenite judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți, denumite de legiuitor ca fiind indemnizații de încadrare, și veniturile cuvenite personalului auxiliar și conex din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, denumite salarii de bază. ... 89. Potrivit art. 142 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal: Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele: (...) k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. ... ... 90. Prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, învestită cu interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și ale art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, instanța supremă a statuat că: „Principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenite din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat“. Această argumentare a fost reluată în analiza cerinței noutății chestiunii de drept în cadrul Deciziei nr. 84 din 20 noiembrie 2017 pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, prevederi care au succedat art. 164 alin. (1) și (3) din Legea nr. 19/2000. ... 91. O primă concluzie care se desprinde din interpretarea logico-juridică a textelor de lege anterior menționate, ținând cont și de dezlegările obligatorii ale instanței supreme din deciziile arătate, este aceea că în baza de calcul al pensiei de serviciu se includ doar venituri de natură salarială pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale. ... 92. În viziunea legiuitorului român exprimată în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, există două categorii de venituri salariale care pot reprezenta baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, respectiv: indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, la care se pot adăuga sporurile din ultima lună înainte de data pensionării. ... 93. Potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006: Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi: a) diurna în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare (...). ... ... 94. Conform dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Codul fiscal: „Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor“. ... 95. Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța supremă a fost învestită cu interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. În această decizie, s-a reținut că: „(...) diurna de delegare sau de detașare (indemnizația de delegare ori de detașare) reprezintă un drept de natură salarială, întrucât este prevăzută de lege a fi acordată salariatului delegat sau detașat în legătură cu munca sau, altfel spus, se acordă pentru îndeplinirea atribuțiilor sau sarcinilor de serviciu într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în cadrul programului normal de lucru al unității la care salariatul este delegat ori detașat“. ... 96. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în decizia menționată că indemnizația de încadrare brută lunară reprezintă criteriul legal pentru aplicarea procentului de 2% în vederea cuantificării diurnei ce se acordă celor delegați sau detașați, după caz. ... 97. Coroborând aceste dezlegări obligatorii ale instanței supreme cu dispozițiile art. 76 din Codul fiscal, se reține că indemnizația de delegare/detașare este un drept de natură salarială ce se acordă în considerarea unei situații speciale, particulare, respectiv desfășurarea activității profesionale în altă localitate decât aceea de domiciliu, fiind distinctă de indemnizația de încadrare brută lunară. ... 98. Dacă norma din art. 76 din Codul fiscal impune includerea indemnizației de delegare/detașare în categoria veniturilor salariale sau asimilate salariilor, dispoziția din art. 142 din Codul fiscal aduce limitări în ceea ce privește includerea acestor venituri salariale în baza de calcul al pensiei de serviciu, precizând, în mod expres, că pentru aceste venituri salariale nu se plătește contribuția de asigurări sociale. Este cert că norma internă face o distincție de tratament juridic între diferitele tipuri de venituri salariale sau asimilate salariilor în ceea ce privește includerea acestora în baza de calcul al pensiei de serviciu. ... 99. Relevantă sub acest aspect este și Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanța supremă a admis sesizarea și, în interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (1) , (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/192 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din serviciu bugetar și personalul salarizat conform anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“ și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. ... 100. Argumente juridice similare se regăsesc în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care instanța supremă a reținut că: „Opțiunea de a disocia aceste drepturi de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în altă localitate decât cea de domiciliu ca efect al unei măsuri de delegare sau detașare vădește intenția neechivocă a legiuitorului de a stabili în favoarea acestora o indemnizație de încadrare lunară mai mare decât cea prevăzută în legea de salarizare a personalului plătit din fonduri publice“. ... 101. Din interpretarea logică a dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, varianta în vigoare la data sesizării instanței de judecată cu litigiul ce a generat prezenta solicitare de pronunțare a unei hotărâri prealabile, prin raportare la dezlegările obligatorii din deciziile mai sus arătate, rezultă că baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară, neputând fi luate în considerare pentru acest calcul alte venituri salariale suplimentare care nu intră în componența acesteia. ... 102. Cuantumul acestei indemnizații de încadrare brute lunare poate să varieze la un moment dat pe parcursul activității profesionale a magistratului, în sensul celor dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile anterior menționate, respectiv Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 și Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, în sensul includerii în această indemnizație de bază a unor venituri salariale suplimentare, precum creșterile salariale bugetare sau majorarea indemnizației de bază a procurorilor detașați la S.I.I.J. Orice alte venituri salariale suplimentare care nu intră în cuantumul indemnizației de încadrare brute lunare, în sensul de „indemnizație avută“, nu pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. ... 103. Modul în care se determină cuantumul indemnizației de delegare/detașare, respectiv ca valoare procentuală din indemnizația de încadrare brută lunară, impune concluzia că o atare indemnizație nu poate fi inclusă în indemnizația brută lunară, fiind, în mod evident, o indemnizație suplimentară, menită să acopere disconfortul produs de desfășurarea activității profesionale a magistratului departe de domiciliu, într-o altă localitate, aspect ce presupune un efort suplimentar în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor de hrană, a cheltuielilor mărunte, uzuale, a costului transportului din interiorul localității în care salariatul este delegat. ... 104. Faptul că delegarea/detașarea magistraților poate fi dispusă pe o perioadă de timp strict reglementată de lege, fiind o măsură temporară, atrage o altă concluzie importantă în soluționarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, anume aceea că indemnizația de delegare/detașare este un venit salarial temporar, nepermanent, impus de o situație specială, neuzuală în munca judecătorului/procurorului, justificată de nevoile justiției, iar componenta patrimonială a acestei indemnizații își are temeiul în nevoia de compensare a acestui disconfort temporar. ... 105. Suma de bani cuvenită magistraților cu titlu de diurnă nu poate fi încadrată nici în categoria sporurilor permanente sau nepermanente, întrucât, dincolo de denumirea pe care legiuitorul a dat-o diurnei - „indemnizație de delegare/detașare“ - are natura juridică a unei indemnizații suplimentare. Sporurile cu caracter permanent sau nepermanent constituie adaosuri salariale acordate în considerarea condițiilor specifice unui anumit loc de muncă (de exemplu, pentru condiții grele de muncă, toxicitate, muncă prestată în timpul nopții, ore suplimentare etc.), iar nu pentru că munca se prestează într-o altă localitate decât în aceea în care angajatul își are domiciliul. Condițiile specifice unui anumit loc de muncă ce justifică acordarea unor sporuri de genul celor arătate cu titlu de exemplu anterior nu depind în vreun fel de faptul că domiciliul angajatului se află sau nu se află în localitatea unde acesta își desfășoară activitatea profesională. ... 106. Ca atare, s-a apreciat că indemnizația de delegare/detașare (diurna) nu poate fi luată în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților, întrucât nu intră în componența niciunuia din veniturile salariale deja enumerate de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, supus prezentei interpretări, fiind un venit salarial nepermanent, determinat de o situație temporară și neuzuală, având ca scop recompensarea unui disconfort temporar reprezentat de desfășurarea activității profesionale într-o altă localitate decât aceea de domiciliu și nesupus obligației de plată a contribuției de asigurări sociale. ... ... ...