Decizia ÎCCJ nr. 48/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta curte de casație și justiție 51. Prealabil analizei, în fond, a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 52. Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 53. Prin urmare, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să se soluționeze în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să o soluționeze; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea, pe fond, a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 54. Verificarea admisibilității sesizării, din această perspectivă, relevă neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege. ... 55. Astfel, primele patru cerințe și cea din urmă sunt întrunite. ... 56. Litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, titularul sesizării, Tribunalul Bacău - Secția I civilă, învestit cu calea de atac a apelului, urmând să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 cu referire la art. 446 și art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este definitivă. ... 57. Cauza care face obiectul judecății în apel se află în competența legală a unui complet de judecată al Tribunalului Bacău, învestit să o soluționeze. Procesul vizează o cerere de completare dispozitiv privind o hotărâre pronunțată în materia contestației la executare, de competența, în primă instanță, a Judecătoriei Onești, conform art. 444 alin. (2) cu referire la art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe se află în competența de soluționare a Tribunalului Bacău - Secția I civilă, potrivit art. 95 pct. 2 din același cod. ... 58. Referitor la cerința conexiunii între fondul cauzei și chestiunea de drept cu privire la care s-a solicitat lămurirea, și aceasta este întrunită, în contextul în care apelantul intimat (sindicat), în susținerea apelului declarat împotriva hotărârii de admitere a cererii de completare, a criticat admisibilitatea formulării unei asemenea cereri prin raportare la opinia juridică exprimată, în majoritate, la întâlnirea reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii și președinților curților de apel din mai 2017, în sensul că, în ipoteza omisiunii de a se pronunța asupra unei categorii din cheltuielile de judecată solicitate și, totodată, admiterii cererii referitoare la alt tip de cheltuieli de judecată, calea procedurală de obținere a sumelor avansate cu acest titlu este cea a îndreptării hotărârii, potrivit art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 59. Prin urmare, întrebarea preliminară, care supune dezbaterii identificarea căii procedurale prin care partea interesată poate solicita și obține cheltuielile de judecată omise de instanță, prezintă relevanță pentru soluționarea fondului cauzei, chestiunea de drept în discuție fiind de natură să lămurească acest aspect. ... 60. De asemenea, este îndeplinită și cerința ca, asupra respectivei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 61. Din datele comunicate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultă că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... 62. Totodată, nu s-au identificat hotărâri pronunțate de prezenta instanță asupra problemei de drept în discuție. ... 63. În ceea ce privește cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării, care reprezintă o chestiune distinctă de admisibilitate, în absența unei definiții legale a acestei noțiuni, verificarea îndeplinirii sale reprezintă atributul completului învestit cu soluționarea sesizării, așa cum instanța supremă a decis în mod constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019). ... 64. S-a statuat că cerința noutății este întrunită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu au dat încă acesteia o interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, de o anumită întindere sau consistență. ... 65. Dispozițiile legale supuse interpretării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au intrat în vigoare la 15 februarie 2013, actul normativ care le conține fiind publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010; de asemenea, art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă a fost modificat prin art. I pct. 41 din Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Ca atare, nu se poate reține că se pune problema unor reglementări intrate de curând în vigoare. ... 66. Din examenul jurisprudențial al hotărârilor judecătorești atașate prezentului dosar și evidențiate în precedent se constată că instanțele naționale s-au confruntat cu problema interpretării normelor juridice evocate în întrebarea preliminară, pronunțând, până în prezent, un număr consistent de hotărâri definitive/rămase definitive sau aflate în faza apelului, privind problema căii procedurale de urmat pentru recuperarea, în integralitate, a cheltuielilor de judecată în ipoteza în care instanțele au acordat o parte din sumele de bani cuvenite cu acest titlu, și, totodată, au omis să se pronunțe asupra unei/unor categorii de cheltuieli, solicitate de partea interesată. ... 67. În condițiile în care există o jurisprudență consistentă în materie în legătură cu problema de drept ce formează obiectul întrebării preliminare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu este îndeplinită condiția noutății acesteia. ... 68. Mai mult, din verificarea sumară a hotărârilor judecătorești pronunțate, cele mai multe dintre acestea fiind definitive, se constată că s-au conturat trei opinii, aparent contradictorii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate în sesizare, ceea ce creează premisele promovării unui recurs în interesul legii, conform art. 515 din Codul de procedură civilă, remediul nefiind cel al hotărârii preliminare, care are doar rolul de a preveni crearea unei jurisprudențe neunitare, iar nu de a o înlătura în cazul în care deja s-au pronunțat hotărâri definitive opuse. ... 69. Astfel, în esență, unele instanțe au considerat că procedura care trebuie urmată în ipoteza dată vizează formularea cererii de completare a dispozitivului sentinței omisive, în condițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă (curțile de apel Craiova, Galați, Pitești, Constanța, Ploiești, București, Oradea, Iași, Brașov, Cluj și instanțele arondate; Tribunalul Suceava și instanțele arondate). ... 70. Dimpotrivă, alte instanțe au stabilit că solicitarea cheltuielilor de judecată suplimentare și neacordate poate fi formulată prin intermediul unei cereri de îndreptare a hotărârii, conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (tribunalele Gorj, Brăila, Bihor, Sibiu, Hunedoara, Bacău, Neamț, Bistrița-Năsăud, Curtea de Apel Cluj). ... 71. Într-o ultimă opinie, instanțele au reținut că astfel de cheltuieli pot fi obținute doar în urma exercitării căii de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii prin care s-a omis acordarea lor (judecătoriile Filiași, Cluj, tribunalele Cluj, Sălaj). ... 72. Nu în ultimul rând, se impune a se observa nu numai că practica judiciară este amplă în dezbaterea chestiunii în discuție, astfel cum s-a arătat mai sus, dar este diversificată chiar la nivelul aceleiași instanțe. ... 73. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu sunt întrunite premisele necesare declanșării mecanismului de unificare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, nefiind îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prezenta sesizare urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ...