Decizia ÎCCJ nr. 57/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 72. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 73. Din cuprinsul acestor dispoziții și al jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rezultă următoarele condiții cumulative de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 74. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile cerute cumulativ de lege în acest sens. ... 75. Primele trei și cea de-a șasea dintre condițiile de admisibilitate menționate sunt îndeplinite, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Oradea, care este învestită în ultimă instanță cu soluționarea recursului, hotărârea ce urmează a fi pronunțată fiind definitivă potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, iar asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 76. Se constată că este îndeplinită și cea de-a patra condiție de admisibilitate, în componenta sa referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite. ... 77. Din analiza încheierii de sesizare rezultă că instanța de trimitere a demonstrat, în mod indirect, dificultatea chestiunii de drept atunci când a analizat condiția noutății acesteia și când și-a exprimat punctul de vedere. ... 78. Astfel, s-a evidențiat că statuările din Decizia nr. 20/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu vizează și situația radierii întreprinderii individuale ca urmare a închiderii procedurii de faliment, context particular în care devin incidente prevederile speciale ale art. 181 din Legea nr. 85/2014. ... 79. Pentru a clarifica existența a două posibile interpretări, încheierea de sesizare cuprinde și opinia minoritară a unui judecător, care arată, contrar punctului de vedere majoritar, că „dispozițiile art. 181 din Legea nr. 85/2014 (…) nu pot fi extinse debitorilor urmăriți prin procedura fiscală, fiind vorba de două legislații diferite, ambele speciale (…)“, iar considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023 „au aplicabilitate generală (…), deci sunt incidente și în situația radierii unui debitor - titular al unei întreprinderi individuale, cum este cazul în speță, supus procedurii insolvenței, fiindcă argumentele de drept sunt aceleași“. ... 80. Examinarea jurisprudenței comunicate de curțile de apel relevă existența atât la nivelul practicii judiciare (în stadiu incipient), cât și la nivel teoretic a două orientări jurisprudențiale contrare: – o primă orientare jurisprudențială, conform căreia incidența art. 181 din Legea nr. 85/2014 împiedică preluarea obligațiilor fiscale de către persoana fizică în condițiile din litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere (paragrafele 38-51 din prezenta decizie); ... – o altă orientare jurisprudențială, conform căreia incidența art. 181 din Legea nr. 85/2014 nu împiedică preluarea obligațiilor de către persoana fizică (paragrafele 52-63 din prezenta decizie). ... ... 81. Ambele opinii/interpretări sunt susținute de argumente ample, care aduc în discuție: – sfera de aplicare a dezlegării obligatorii date prin Decizia nr. 20/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; și ... – stabilirea caracterului de normă specială a dispozițiilor art. 181 din Legea nr. 85/2014 în raport cu prevederile art. 266 alin. (4^1) și ale art. 23 alin. (3) și (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, dar și cu prevederile art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 (analizate în mod expres de prima instanță în litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere). ... ... 82. Se poate constata, astfel, că în cauză nu este incidentă situația în care interpretarea normelor aplicabile nu comportă discuții și este necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, operațiune de aplicare în concret a legii ce rămâne în atribuția instanțelor care judecă litigiul. ... 83. Faptul că parte din normele legale a căror interpretare se solicită în cauză au fost recent supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 20/2023 nu prezintă relevanță sub aspectul existenței unei chestiuni de drept veritabile în prezenta sesizare, dat fiind faptul că dispozițiile art. 181 din Legea nr. 85/2014 nu au fost avute în vedere la pronunțarea deciziei sus-amintite. ... 84. În același sens, din paragrafele 143-155 ale Deciziei nr. 20/2023 rezultă clar că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat doar normele din Codul de procedură fiscală cu care a fost sesizată. ... 85. Astfel, dificultatea chestiunii de drept sesizate în prezenta cauză este conturată atât de raportul dintre normele incidente, cât și de modul diferit de apreciere de către instanțele de judecată a domeniului de aplicare al dezlegării (cu caracter general) date prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023, în situația specială prevăzută de art. 181 din Legea nr. 85/2014. ... 86. În ceea ce privește examinarea condiției noutății chestiunii de drept supuse interpretării, se reține că aceasta necesită, prin verificarea jurisprudenței recente, a se vedea dacă, în procesul curent de aplicare a legii, instanțele au dat o rezolvare chestiunii de drept sesizate de instanța de trimitere. Cu alte cuvinte, ceea ce prezintă importanță sub acest aspect este existența și dezvoltarea unei practici judiciare constante în materie. ... 87. În primul rând, trebuie subliniat, așa cum s-a arătat anterior, că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023 nu a explicitat aspecte relevante pentru situația specială a prevederilor art. 181 din Legea nr. 85/2014, dovadă fiind opiniile divergente existente în prezent nu numai la nivelul instanței de trimitere (Curtea de Apel Oradea), dar și la nivelul altor curți de apel. ... 88. În al doilea rând, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023, interpretată în sensul unei aplicabilități generale, este invocată drept argument în sprijinul celei de-a doua opinii (a se vedea paragraful 60 din prezenta decizie). ... 89. Prin urmare, decizia de unificare anterior menționată nu poate avea semnificația dezlegării problemei de drept sesizate în prezenta cauză, cât timp constituie una dintre problemele asupra cărora instanțele de judecată au opinii diferite. ... 90. Așadar, pentru verificarea condiției noutății în prezenta cauză, prezintă relevanță, în mod deosebit, jurisprudența ivită după pronunțarea și publicarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023. Or, din examinarea jurisprudenței comunicate la solicitarea instanței supreme, rezultă că singura decizie definitivă pronunțată după momentul indicat este Decizia nr. 459/CA/2023 - R din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (paragraful 39 din prezenta decizie). ... ... XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept supuse dezlegării 91. Așa cum rezultă din încheierea de sesizare, chestiunea de drept supusă interpretării comportă coordonatele redate în cele de mai jos. ... 92. Starea de fapt este reprezentată de închiderea procedurii de faliment și radierea întreprinderii individuale, urmate de emiterea, de către organul fiscal, a unor decizii de impunere prin care s-a dispus preluarea de către persoana fizică titulară a întreprinderii individuale a obligațiilor fiscale ale acesteia din urmă. ... 93. Ca norme de drept aplicabile, se solicită lămurirea incidenței și efectelor prevederilor art. 181 din Legea nr. 85/2014 (forma anterioară modificării survenite prin Legea nr. 216/2022), în sensul descărcării de obligații a debitorului persoană fizică falit și a imposibilității preluării obligațiilor fiscale de către persoana fizică titulară a întreprinderii individuale, prin excepție de la prevederile art. 266 alin. (4^1) și ale art. 23 alin. (3) și (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în condițiile pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Deciziei nr. 20 din 20 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 27 iunie 2023. ... 94. În ceea ce privește semnificația art. 181 din Legea nr. 85/2014, așa cum se arată în doctrină, acesta reglementează descărcarea de obligații a debitorului persoană fizică și se referă la obligațiile debitorului persoană fizică, născute anterior deschiderii procedurii. ... 95. În principiu, prin efectul închiderii procedurii, debitorul persoană fizică va fi descărcat de obligațiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment. Prin urmare, închiderea procedurii falimentului are ca efect liberarea debitorului de obligațiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, obligații care au fost cuprinse în masa credală, dar care nu au fost achitate, inclusiv în situația în care aceste obligații nu au fost achitate integral. ... 96. Art. 181 din Legea nr. 85/2015 reia prevederile art. 137 din Legea nr. 85/2006. Soluția constantă a legii, în sensul liberării debitorului persoană fizică de obligațiile anterioare intrării în procedura falimentului, a fost apreciată ca fiind menită să îi acorde debitorului persoană fizică șansa unui nou început în activitatea comercială. ... 97. În cadrul atribuțiilor de unificare a jurisprudenței, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 20 din 20 martie 2023, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 98. În ceea ce privește sfera de aplicare a dezlegării obligatorii date prin Decizia nr. 20/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta se aplică în situația radierii persoanei fizice în cazurile prevăzute de art. 21 și 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008. ... 99. Potrivit celor dezlegate de Înalta Curte, operațiunea de radiere a persoanei fizice ce și-a desfășurat activitatea într-una din formele reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 și anularea creanței pentru contribuabilul radiat nu pot înlătura răspunderea debitorului persoană fizică, potrivit art. 23 alin. (3) din Codul de procedură fiscală. ... 100. A statuat Înalta Curte că, în interpretarea și aplicarea art. 266 alin. (4^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, anularea obligației fiscale datorate de debitorul persoană fizică care desfășoară activități în mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul în care a fost înregistrat potrivit legii, nu împiedică preluarea obligației fiscale de către persoana fizică în condițiile art. 23 alin. (3) și (4) din Codul de procedură fiscală. ... 101. Se observă așadar, din cele mai sus evocate, faptul că dispozițiile art. 181 din Legea nr. 85/2014 nu au fost avute în vedere la pronunțarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 20/2023. ... 102. În ceea ce privește raportul dintre dispozițiile vizate de Decizia nr. 20/2023 și dispozițiile art. 181 din Legea nr. 85/2014, Înalta Curte constată caracterul de normă specială a acestora din urmă. ... 103. Așadar, ori de câte ori legea conține dispoziții speciale, derogatorii, în ceea ce privește răspunderea, se aplică dispozițiile legii speciale (norma specială), în cazul în care întreprinzătorul persoană fizică, indiferent de forma în care își desfășoară activitatea, se va afla în ipoteza prevăzută de norma specială. ... 104. Potrivit art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „(1) O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. (2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri“. ... 105. În măsura în care soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite (norma specială) în raport cu reglementarea generală (norma generală), se aplică cu prioritate norma specială, în virtutea regulii specialia generalibus derogant, norma generală păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri nereglementate diferit de legea specială. ... 106. Pentru ipoteza în care întreprinzătorul persoană fizică este supus procedurii insolvenței, legea care reglementează această procedură conține norme speciale care se aplică prioritar. ... 107. Concursul dintre normele speciale din legea insolvenței și Codul fiscal, în procedura de recuperare a unei creanțe fiscale împotriva unui debitor aflat insolvență, a fost analizat prin Decizia nr. 28/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 20 iunie 2018. ... 108. Potrivit paragrafelor 62, 63 și 65 din această decizie, dintre cele două legi speciale aflate în concurs, este aplicabilă cu prioritate legea care reglementează procedura insolvenței. Deschiderea procedurii insolvenței marchează începutul unei perioade fiscale speciale, debitorul în procedură având obligația să achite datoriile născute anterior deschiderii procedurii, cu respectarea ordinii de prioritate și a procedurilor prevăzute de lege. Recuperarea creanțelor împotriva unui debitor în insolvență este guvernată de dispozițiile legii speciale, care reglementează o procedură colectivă, concursuală și egalitară care are în vedere recuperarea tuturor creanțelor, inclusiv recuperarea creanțelor fiscale. Atât legea insolvenței, cât și Codul fiscal conțin dispoziții cu caracter special, fiecare având însă propriul domeniu de reglementare, dar, în condițiile în care la procedura colectivă, egalitară și concursuală a insolvenței participă toți creditorii, inclusiv creditorii bugetari, aceștia trebuie să se supună prevederilor legii insolvenței în procesul de realizare a creanței. ... 109. Caracterul de normă specială al dispozițiilor art. 181 din Legea nr. 85/2014 se impune atât cu privire la dispozițiile din Codul de procedură fiscală, cât și cu privire la dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 care au fost analizate în mod expres de către prima instanță în litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere. ... 110. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 cuprinde reglementarea generală în materia răspunderii întreprinzătorului persoană fizică, indiferent de forma de organizare a întreprinderii economice, pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice. ... 111. Art. 21 și 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 prevăd că PFA și întreprinderea individuală se radiază în următoarele cazuri: a) prin deces; b) prin voința titularului; c) în condițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990^1, fără a fi reglementată situația radierii întreprinzătorului persoană fizică ca urmare a falimentului. ^1 Legea nr. 26/1990, republicată, a fost abrogată prin Legea nr. 265/2022, radierea înregistrărilor din registrul comerțului fiind reglementată la art. 120 din această ultimă lege. ... 112. Acest caz distinct de radiere, prin închiderea procedurii falimentului, este reglementat prin normele speciale ale art. 174 - 181 din Legea nr. 85/2014. ... 113. Prin urmare, în cazul închiderii procedurii falimentului, urmată de radierea întreprinderii individuale, cum este cazul descris de instanța de trimitere, se aplică cu prioritate dispozițiile art. 181 din Legea nr. 85/2014, acestea fiind norme speciale și derogatorii în raport cu Codul de procedură fiscală și cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008. ... 114. Instanța supremă dă, astfel, eficiență primei orientări jurisprudențiale, potrivit căreia, în condițiile în care organul fiscal a încercat valorificarea creanțelor fiscale litigioase în cadrul procedurii de insolvență, prin înscrierea acestora la masa credală, iar, odată cu închiderea acelei proceduri, debitorul persoană fizică a beneficiat de efectul descărcării sale de respectivele obligații fiscale, potrivit art. 181 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, debitele respective nu pot fi reluate în scop de recuperare, prin impunerea lor în sarcina persoanei fizice, motivat de faptul că efectele insolvenței ar fi vizat exclusiv situația întreprinderii individuale. ... 115. Chiar dacă debitorul poate fi urmărit pentru creanțele sale într-o anumită ordine raportat la patrimoniul deținut, art. 181 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 instituie o cauză de stingere a creanțelor avute în vedere de acel text de lege, ceea ce lasă fără efect urmărirea activului patrimonial. ... 116. În concluzie, se reține că, în interpretarea prevederilor art. 266 alin. (4^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, coroborate cu prevederile art. 23 alin. (3) și (4) din Codul de procedură fiscală, în ipoteza specială a incidenței prevederilor art. 181 din Legea nr. 85/2014, forma în vigoare anterior modificării survenite prin Legea nr. 216/2022, în cazul anulării obligațiilor fiscale datorate de debitorul persoană fizică în desfășurarea activității în mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul în care a fost înregistrat, incidența art. 181 din Legea nr. 85/2014 împiedică preluarea obligațiilor de către persoana fizică. ... 117. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...