Decizia ÎCCJ nr. 31/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept 60. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 61. Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 62. Din cuprinsul acestor dispoziții și al jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă următoarele condiții cumulative de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 63. Sunt îndeplinite primele trei și a șasea dintre condițiile de admisibilitate enumerate mai sus, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului Mureș, care este învestit în ultimă instanță cu soluționarea apelului, hotărârea ce urmează a fi pronunțată fiind definitivă potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă raportat la art. 718 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, iar asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 64. În examinarea condiției noutății problemei de drept, se reține că dispozițiile a căror interpretare se solicită au fost introduse în dreptul pozitiv la pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, prin Legea nr. 133/2015. ... 65. În absența unei definiții legale a noțiunii de „noutate“, verificarea acestei condiții ține de exercitarea dreptului de apreciere al completului învestit cu soluționarea sesizării, astfel cum Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât în mod constant în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015). ... 66. Elementul relevant în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea practicii judiciare în materie, caracterul de noutate pierzându-se pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare, chiar neunitară, din partea instanțelor, printr-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Orientările jurisprudențiale diferite nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile, menit să preîntâmpine practica neunitară, ci antrenează mecanismul de unificare al recursului în interesul legii, cu funcția de reglare a divergențelor deja existente. ... 67. Pornind de la aceste repere de interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudența sa anterioară că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial (de exemplu, Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017). ... 68. Totodată, cerința noutății poate fi reținută ca fiind îndeplinită în cazul în care s-ar impune anumite clarificări sau reevaluări ale unei norme legale mai vechi, într-un context legislativ nou, ori atunci când aplicarea frecventă a unei norme mai vechi a devenit actuală mult ulterior intrării ei în vigoare (a se vedea, spre exemplu, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014). ... 69. În ceea ce privește prezenta sesizare, în urma consultării instanțelor nu s-a identificat practică judiciară în care să fi fost invocate și aplicate prevederile legale în discuție, introduse în Codul silvic prin Legea nr. 133/2015. Dimpotrivă, hotărârile judecătorești transmise Înaltei Curți de Casație și Justiție au relevat că instanțele s-au raportat exclusiv la reglementarea anterioară și la Decizia de recurs în interesul legii nr. 3 din 12 mai 2014. ... 70. Prin urmare, din perspectiva acestei condiții de admisibilitate, norma, deși nu foarte recentă, nu a primit o aplicare practică și nu s-a conturat o jurisprudență în cadrul căreia să primească o interpretare, ceea ce îndreptățește concluzia că cerința noutății este îndeplinită. ... 71. Procedând la examinarea condiției de admisibilitate constând în existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este de menționat, pe de o parte, că legătura de dependență reiese cu prisosință din expunerea succintă a procesului, având ca obiect interpretarea dispozițiilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic. ... 72. Pe de altă parte, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în procedura art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (în acest sens, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, Decizia nr. 59 din 9 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020 etc.) ... 73. Din această perspectivă, este de menționat că atât motivarea încheierii de sesizare, cât și argumentele prezentate în cadrul opiniilor teoretice transmise de curțile de apel, astfel cum s-a arătat și în contextul analizei condiției noutății, conturează riscul unei jurisprudențe divergente pe fondul unei nelămuriri care se perpetuează la nivelul instanțelor naționale în privința modalității de aplicare a normei în discuție raportat la dezlegările cuprinse în Decizia de recurs în interesul legii nr. 3 din 12 mai 2014 și, totodată, la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 560 din 17 noiembrie 2022. ... 74. De asemenea, necesitatea de a proceda la interpretarea prevederii ce instituie caracterul de titlu executoriu al actului întocmit cu ocazia controlului de fond este apreciată ca necesară în contextul succesiunii în timp a actelor normative anterior evocate și al existenței unei dezlegări cu caracter obligatoriu în cadrul unui instrument de unificare a practicii judiciare, anterior adoptării modificărilor aduse Codului silvic. ... 75. În concluzie, dificultățile privind interpretarea dispozițiilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic conturează o problemă de drept veritabilă, care are potențialul de a crea divergență jurisprudențială, fiind susceptibilă de o interpretare in abstracto, pentru a preîntâmpina riscul dezvoltării practicii judiciare neunitare, îndeplinind funcția pentru care a fost creat mecanismul prevăzut de art. 519 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă. ... 76. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care impune ca asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat, evidențele consultate relevă că această cerință legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o decizie de recurs în interesul legii, nu se regăsește într-o jurisprudență consolidată a instanței supreme și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 77. Cu titlu preliminar, se constată că instanța de trimitere apreciază că dificultatea problemei de drept este justificată prin caracterul incomplet al normei de drept care, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 560 din 17 noiembrie 2022, ar fi fost interpretată în sensul că, în cazul pădurarilor încadrați cu contract individual de muncă, controlul de fond necontestat nu constituie titlu executoriu, fiind necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale, conform Codului muncii. ... 78. Potrivit dispozițiilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, introduse prin Legea nr. 133/2015: Control de fond - totalitatea acțiunilor efectuate în fondul forestier, în condițiile legii, de către personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul: a) verificării stării limitelor și bornelor amenajistice; ... b) verificării suprafeței de pădure în scopul identificării, inventarierii și evaluării valorice a arborilor tăiați în delict, a semințișurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum și stabilirii cauzelor care le-au produs; ... c) verificării oportunității și calității lucrărilor silvice executate; ... d) identificării lucrărilor silvice necesare; ... e) verificării stării bunurilor mobile și imobile aferente pădurii respective; ... f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafața acesteia; ... g) stabilirii pagubelor și/sau daunelor aduse pădurii, precum și propuneri de recuperare a acestora. ... Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare și necontestarea acestuia în termen de 15 zile. ... 79. În considerentele Deciziei nr. 560 din 17 noiembrie 2022, Curtea Constituțională a plecat de la observația că norma a cărei neconformitate cu Constituția a fost invocată a fost adoptată și introdusă în Codul silvic prin Legea nr. 133/2015, ulterior Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 18 iunie 2014. ... 80. Prin această din urmă decizie s-a tranșat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispozițiile art. 254 și art. 266 din Codul muncii, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, că „acțiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, în condițiile art. 1 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competența materială a instanțelor de conflicte de muncă“. ... 81. Succesiv sublinierii caracterului obligatoriu al dezlegărilor cuprinse în decizia menționată, dată în recurs în interesul legii, Curtea Constituțională a observat însă că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate îmbracă forma unor solicitări de interpretare a conținutului normei legale atacate prin raportare la dezlegările obligatorii emise sub imperiul legii anterioare, ceea ce excedează limitelor controlului de constituționalitate, motiv pentru care a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. ... 82. Prin urmare, nu se ridică vreo problemă de interpretare a legii ce ar decurge din decizia Curții Constituționale mai sus menționată, revenind instanței de judecată sarcina de a tranșa chestiunea litigioasă a caracterului de titlu executoriu al actului juridic numit în lege „control de fond“. ... 83. Pe de altă parte, apreciind asupra interpretării dispozițiilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, în cadrul legislativ general, astfel cum a fost conturat prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 3 din 12 mai 2014, se observă că, potrivit textului de lege anterior menționat, „controlul de fond“ devine titlu executoriu după comunicare și necontestarea acestuia în termen de 15 zile. ... 84. Se constată, așadar, că, în termeni generali, fără precizări sau trimiteri la dispoziții legale exprese, legiuitorul a atribuit caracter executoriu unui act de control prin care se stabilesc pagube și/sau daune aduse pădurii, provocate de persoane fizice/juridice. ... 85. În raport cu generalitatea textului legal analizat sunt de observat dispozițiile art. 57 alin. (1) - (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), potrivit cărora (1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părți componente ale acestuia, anexe care conțin prevederi ce cuprind exprimări cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea. (2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementările ce trebuie aprobate de autoritatea publică competentă, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic. (3) Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ și să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere. ... 86. Dând eficiență acestor prevederi legale, se constată că anexa nr. 1 la Codul silvic, respectiv pct. 12, nu face referire la un temei-cadru propriu-zis în cuprinsul legii și nu cuprinde nicio referire la obiectul determinat prin textul de trimitere. ... 87. În alți termeni, conform dispozițiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, se reține caracterul neclar și echivoc al acestei prevederi legale, care nu face referire la nicio procedură cuprinsă în Codul silvic sau în alt act normativ și care să expliciteze modalitatea în care se poate proceda la valorificarea „controlului de fond“ din perspectiva destinatarilor normei - a persoanei debitorului, a dispozițiilor procedurale aplicabile, a termenului pentru formularea căii de atac împotriva sa, a instanței competente să o soluționeze sau a legislației incidente. ... 88. Așadar, s-ar impune ca instanța de judecată învestită cu soluționarea unei contestații la executare împotriva acestui afirmat titlu executoriu, în absența unei reglementări explicite și neechivoce, să recurgă la aplicarea principiilor generale de interpretare prevăzute de art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv art. 1 alin. (2) din Codul civil. ... 89. Potrivit art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, „În cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității“, iar art. 1 alin. (2) din Codul civil statuează că „(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului“. ... 90. Evidențiind caracterul lacunar al reglementării a cărei interpretare face obiectul prezentei sesizări, în baza prevederilor legale anterioare, se impune raportarea la dispoziții legale privitoare la situații asemănătoare, în baza principiilor generale ale dreptului. ... 91. Reținând că noua dispoziție legală (echivocă și imprevizibilă) nu face nicio referire la natura juridică a controlului de fond, nu indică modalitatea procedurală în etapa administrativă sau în cea judiciară în care se poate contesta acest act (autoritate administrativă, instanța de judecată competentă, căi de atac, termene procedurale), se constată că, pentru dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări, considerentele Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii sunt aplicabile cauzei în baza dispozițiilor legale enunțate la paragrafele 89 și 90 din prezenta decizie. ... 92. Într-o altă linie de argumentare, este relevant a se sublinia că la data intrării în vigoare a Legii nr. 133/2015 în legislația specială erau prevăzute cele două categorii de instrumente procedurale necesar a fi parcurse pentru atragerea răspunderii patrimoniale a personalului silvic pentru prejudiciul adus fondului forestier, și anume procedura specială specifică funcționarilor publici pentru acea categorie de personal silvic ce are și calitatea de funcționar public, conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv acțiunea în răspundere patrimonială prevăzută de Codul muncii pentru restul personalului silvic, chestiuni clarificate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 93. Or, pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic nu permite a se determina dacă acest act de control de fond are caracter de titlu executoriu față de toate persoanele fizice care se pot face vinovate de producerea unui prejudiciu fondului forestier ori numai față de o anumită categorie de persoane. ... 94. În același timp, dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2007 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006), precum și ale art. 58 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000), nu au fost modificate explicit prin Legea nr. 133/2015. ... 95. Aceste dispoziții nu au fost modificate sau abrogate nici implicit deoarece, din perspectiva reglementărilor referitoare la administrarea fondului forestier, Codul silvic este lege generală, care nu poate abroga decât expres dispoziții legale anterioare cuprinse în reglementări speciale, cum sunt Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. ... 96. În acest sens, după cum rezultă din prevederile art. 67 alin. (3) ale Legii nr. 24/2000, „Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres“. ... 97. De exemplu, în art. 230 lit. bb) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a prevăzut expres că „La data intrării în vigoare a Noului Cod civil se abrogă: (…) orice alte dispoziții contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale“, iar în aplicarea și interpretarea acestei norme de abrogare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, prin Decizia nr. 22 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 24 noiembrie 2016, că „Dispozițiile art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată (în forma de la data intrării în vigoare a Legii nr. 158/2010 pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991), au fost abrogate prin intrarea în vigoare a art. 1.138 din Codul civil, în ceea ce privește regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităților, rămase la dispoziția autorităților administrației publice locale de la persoanele care au decedat și/sau nu au moștenitori“. ... 98. În considerentele relevante ale acestei decizii s-a arătat: 28. Potrivit art. 230 lit. bb) din Legea nr. 71/2011, cu modificările și completările ulterioare: «La data intrării în vigoare a Codului civil se abrogă: (...) orice alte dispoziții contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale.» Acest text din reglementarea legii de punere în aplicare a Codului civil relevă abrogarea expresă indirectă, care reprezintă o formă a abrogării, ca procedeu de încetare a acțiunii unei norme de drept ca urmare a intrării în vigoare a unei norme noi contrare (lex posterior derogat priori), astfel cum abrogarea a fost constant definită în doctrină. Această formă de abrogare se manifestă atunci când actul normativ nou prevede generic faptul că dispozițiile contrare legii se abrogă, fără însă să le menționeze în mod expres. Abrogarea expresă indirectă se deosebește atât de abrogarea expresă directă, care se relevă prin identificarea, în cuprinsul actului de abrogare, a dispoziției legale sau a actului normativ care își încetează efectele, cât și de abrogarea tacită sau implicită, prin care manifestarea de voință a legiuitorului în sensul încetării efectelor rezultă doar din adoptarea unei norme contrare celei existente. În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2) , cu modificările și completările ulterioare: «Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.» Per a contrario este posibilă abrogarea unei norme speciale sau cuprinse într-un act normativ special printr-o lege generală ulterioară, dacă există o dispoziție legală expresă în acest sens, fiind aplicabil principiul lex posterior derogat priori, și nu principiul specialia generalibus derogant. Condiția manifestării exprese de voință a legiuitorului este îndeplinită în cazul art. 230 lit. bb) din Legea nr. 71/2011, cu modificările și completările ulterioare, care prevede în mod explicit că, odată cu intrarea în vigoare a Codului civil, se abrogă dispozițiile contrare, chiar cuprinse în legi speciale. ... ... 99. Or, Legea nr. 133/2015, modificând Codul silvic, lege generală, nu cuprinde prevederi exprese de abrogare a oricăror dispoziții contrare din legi speciale; dimpotrivă, art. III din Legea nr. 133/2015 se referă exclusiv la abrogarea altor acte normative, fără interes pentru cauza de față. ... 100. De aceea, prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 (potrivit cărora: „Personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, constatate și evaluate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.“) rămân aplicabile categoriei de personal silvic vizate de această normă, care își desfășoară activitatea în temeiul unui contract individual de muncă. ... 101. Consecutiv acestei constatări rezultă cu claritate că dezlegările cuprinse în Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii sunt pe mai departe aplicabile raportului juridic dedus judecății în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere. ... 102. Chiar dacă se poate argumenta că intenția legiuitorului primar ar fi fost aceea ca prin modificarea legislativă adusă prin Legea nr. 133/2015 să stabilească eventualul caracter de titlu executoriu al actului de control de fond necontestat fără a distinge în funcție de destinatarii normei, această intenție nu a fost materializată cu respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de dispozițiile Legii nr. 24/2000, prin abrogarea reglementărilor contrare, însoțită de prevederea cu claritate a regimului juridic al actului respectiv, inclusiv a destinatarilor acestuia. ... 103. În interpretarea normelor în discuție, prin modificarea legislativă menționată, nu s-a realizat un veritabil nou cadru legislativ, care să conducă la concluzia că actul de control de fond constituie titlu executoriu și pentru categoriile de angajați cu contract individual de muncă în condițiile Codului muncii, răspunderea civilă patrimonială a acestora fiind guvernată în continuare de regulile de drept comun din acest act normativ. ... 104. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...