Decizia ÎCCJ nr. 87/2024 (HP)Punctul XII

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 18.11.2024 · dosar 12.859/200/2022
Punctul XII
XII. Înalta Curte de Casație și Justiție XII.1. Asupra admisibilității sesizării 104. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 105. Potrivit dispozițiilor precizate, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 106. Din cuprinsul acestor dispoziții și al jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă următoarele condiții cumulative de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 107. Sunt îndeplinite primele trei și a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unei cauze aflate în curs de judecată pe rolul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Buzău, care este învestită în ultimă instanță cu soluționarea apelului, potrivit art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, hotărârea ce urmează a fi pronunțată fiind definitivă, iar asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 108. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, subsumat acesteia, în componenta sa referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, se apreciază că este îndeplinită, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. ... 109. Referitor la cerința existenței unei „chestiuni de drept veritabile“, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele: a) chestiunea de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 18 din 5 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 59; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42); ... b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existența unor simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017, paragrafele 62 și 65; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragraful 37; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 61; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37); ... c) pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragrafele 38-39, 41; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 50; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46). ... ... 110. Chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită prin pronunțarea unei hotărâri prealabile este: „Interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 sub aspectul includerii farmaciilor comunitare care comercializează medicamente de uz veterinar în categoria unităților supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor“. Conform textului de lege menționat: + Articolul 6 Următoarele fapte constituie contravenții la dispozițiile tehnice și la măsurile privind efectuarea acțiunilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor obligatorii și se sancționează după cum urmează: (…) b) cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei: 1. refuzul de a permite accesul inspectorilor autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente în unități supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor sau obstrucționarea autorităților sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente de a-și exercita atribuțiile stabilite prin lege; (…) ... ... ... 111. Este necontestat faptul că problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Cauza Beian împotriva României, pct. 37; Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Cauza Ștefan și Ștef împotriva României, pct. 32-33). ... 112. Pe de altă parte, sub aspectul clarității normei a cărei interpretare unitară se solicită, dispozițiile invocate nu sunt suficient de explicite, fiind posibile cel puțin două interpretări, astfel că problema de drept sesizată reprezintă o chestiune de o dificultate suficient de mare pentru a reclama o rezolvare de principiu pe calea hotărârii prealabile. ... 113. În considerarea argumentelor expuse se constată că cerința esențială privind existența unei chestiuni de drept are în vedere o problemă de drept reală, dificilă, care privește interpretarea diferită a textelor de lege invocate. ... 114. Este îndeplinită și cerința ca această chestiune de drept să fie esențială, deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei, de vreme ce petenta invocă, în esență, faptul că refuzul său de a se supune controlului realizat de intimată este unul justificat de faptul că aceasta din urmă nu avea abilitarea legală de efectuare a acestui control. ... 115. De asemenea, este îndeplinită condiția noutății, deoarece asupra acestei probleme de drept nu a fost identificată jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat. ... ... XII.2. Asupra fondului chestiunii de drept 116. Chestiunea de drept ce trebuie dezlegată privește „Interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 sub aspectul includerii farmaciilor comunitare care comercializează medicamente de uz veterinar în categoria unităților supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor“. În temeiul acestui text de lege: + Articolul 6 Următoarele fapte constituie contravenții la dispozițiile tehnice și la măsurile privind efectuarea acțiunilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor obligatorii și se sancționează după cum urmează: (…) b) cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei: 1. refuzul de a permite accesul inspectorilor autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente în unități supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor sau obstrucționarea autorităților sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente de a-și exercita atribuțiile stabilite prin lege; (…) ... ... ... 117. Interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 trebuie făcută prin folosirea metodei de interpretare sistematică, ce analizează corelația dintre textul de lege supus interpretării, pe de o parte, și legislația specială aplicabilă farmaciilor comunitare și controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, pe de altă parte. ... 118. Legea specială ce reglementează farmaciile comunitare este Legea farmaciei nr. 266/2008, conform căreia farmaciile comunitare sunt o categorie de unități farmaceutice, alături de farmaciile cu circuit închis și drogherii, prin care se realizează asistența farmaceutică a populației. ... 119. Farmaciile comunitare furnizează, de regulă, medicamente destinate uzului uman. Acestea pot comercializa și medicamente de uz veterinar, potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 266/2008, aspect relevant din perspectiva modalității în care se interpretează dispozițiile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, în condițiile în care medicamentele de uz veterinar sunt supuse unor norme specifice, inclusiv în ceea ce privește supravegherea și controlul exercitate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. ... 120. În acest caz, art. 17 alin. (2) din Normele privind înființarea, organizarea și funcționarea unităților farmaceutice, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 444/2019, prevede că farmaciile comunitare care desfășoară activitatea prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. d) din aceste norme trebuie să aibă oficine de circuit închis, care să dispună de dotările și amenajările conforme cu legislația specifică acestor activități, precum și personal prevăzut de legislația specifică. ... 121. Cu excepția acestor norme, legislația aplicabilă farmaciilor comunitare nu conține alte dispoziții privind activitatea efectivă de comercializare în farmacia comunitară a medicamentelor de uz veterinar. ... 122. Funcționarea farmaciilor comunitare este autorizată de Ministerul Sănătății în baza deciziei de conformitate a spațiului cu destinație de unitate farmaceutică a directorului executiv al direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, însoțită de raportul de inspecție întocmit de personalul împuternicit din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București. ... 123. Procedura de autorizare nu prevede nicio dispoziție specifică privind comercializarea medicamentelor de uz veterinar. ... 124. Conform art. 31 din Legea nr. 266/2008, controlul și supravegherea farmaciilor comunitare sunt exercitate de personal de specialitate, de regulă farmacist, împuternicit, din cadrul Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. ... 125. Ministerul Sănătății, potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010, este autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică. ... 126. Sănătatea publică este definită de art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 ca starea de sănătate a populației în raport cu determinanții stării de sănătate: socioeconomici, biologici, de mediu, stil de viață, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate. ... 127. Pe de altă parte, domeniul de activitate al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, potrivit art. 2 din Legea nr. 134/2019, constă, în principal, în: a) autorizarea medicamentelor de uz uman, a unităților de producție și distribuție angro a medicamentelor de uz uman; ... b) supravegherea unităților de producție, distribuție angro și a calității medicamentelor în piață și controlul în utilizare al medicamentelor de uz uman; ... c) inspecția de supraveghere a activității în farmacii comunitare, oficine locale de distribuție, farmacii cu circuit închis și drogherii cel puțin o dată la 5 ani sau ori de câte ori este nevoie. ... ... 128. Așadar, niciuna dintre aceste autorități nu are competențe în ceea ce privește supravegherea și controlul sanitar-veterinar. ... 129. Însă, farmaciile comunitare care comercializează medicamente de uz veterinar au obligația de a respecta legislația specifică acestei activități și, în consecință, sunt supuse controlului sanitar-veterinar, concluzie la care se ajunge în urma coroborării dispozițiilor Legii nr. 266/2008 cu prevederile legale speciale din domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor. ... 130. Astfel, potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, persoanele fizice și persoanele juridice care comercializează produse medicinale veterinare răspund pentru aplicarea și respectarea întocmai a prevederilor legislației sanitar-veterinare, în vederea asigurării și garantării sănătății animalelor, a sănătății publice, protecției animalelor, protecției mediului și a siguranței alimentelor. ... 131. În temeiul art. 18 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, funcționarea unităților care comercializează produse medicinale veterinare este autorizată de către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București ori, după caz, de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, numai dacă acestea îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația sanitar-veterinară în vigoare. De aceea, acelorași autorități le va reveni atribuția de a efectua controlul sanitar-veterinar pe parcursul desfășurării activității unităților care comercializează produse medicinale veterinare, inclusiv a farmaciilor comunitare care comercializează aceste produse, exclusiv în ceea ce privește vânzarea/eliberarea acestora. ... 132. Conform art. 37 alin. (1) din Legea nr. 160/1998, produsele medicinale veterinare se comercializează în conformitate cu cerințele stabilite de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. ... 133. Nu în ultimul rând, în temeiul art. 10 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are competența de a controla aplicarea normelor sanitar-veterinare, iar, conform art. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009, pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are funcția de control, prin care se dispune și se asigură supravegherea și controlul aplicării și respectării reglementărilor în domeniul său de activitate. ... 134. De asemenea, sunt aplicabile direct prevederile art. 123 din Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018, conform cărora: (1) Autoritățile competente desfășoară controale asupra următoarelor persoane: (a) producătorii și importatorii de produse medicinale veterinare și de substanțe; ... (b) distribuitorii de substanțe active; ... (c) deținătorii autorizațiilor de comercializare; ... (d) deținătorii unei autorizații de distribuție angro; ... (e) comercianții cu amănuntul; ... (f) proprietarii și deținătorii de animale de la care se obțin produse alimentare; (…) ... (i) deținătorii de produse medicinale veterinare menționați la articolul 5 alineatul (6) ; ... (j) orice alte persoane care au obligații în temeiul prezentului regulament. (…) ... (3) Controalele în funcție de riscuri prevăzute la alineatul (2) se efectuează de către autoritățile competente ținând seama de cel puțin: (a) riscurile intrinseci asociate cu activitățile persoanelor menționate la alineatul (1) și cu locul de desfășurare a activităților lor; (b) istoricul înregistrărilor în ceea ce privește controalele asupra persoanelor menționate la alineatul (1) și conformitate anterioară; (c) orice informații care ar putea indica neconformități; (d) impactul potențial al neconformității asupra sănătății publice, asupra sănătății și bunăstării animalelor și asupra mediului. (4) De asemenea, controalele pot fi efectuate la solicitarea unei autorități competente a unui alt stat membru, a Comisiei sau a Agenției. (5) Controalele se efectuează de reprezentanți ai autorității competente. ... 135. Regulamentul este un act legislativ cu caracter obligatoriu, care trebuie aplicat în integralitatea sa în toate statele membre. ... 136. Din interpretarea corelată a dispozițiilor legale menționate rezultă că, deși farmaciile comunitare sunt supuse, ca regulă, controalelor realizate de către personalul de specialitate împuternicit din cadrul Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, totuși, în situația în care acestea comercializează și medicamente de uz veterinar, se supun controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, exclusiv în ceea ce privește vânzarea/eliberarea acestor medicamente. ... ... ...
Sursa oficială ↗