Decizia ÎCCJ nr. 80/2022 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 63. Cu titlu prealabil analizei fondului chestiunii de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea împrejurării dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 64. Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 65. Pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea acesteia; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 66. Verificarea admisibilității prezentei sesizări relevă îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 67. Litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, titularul sesizării, învestită cu soluționarea apelului, urmând să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. ... 68. Astfel, împotriva modului de stabilire a dreptului la pensia de urmaș de către casa teritorială de pensii, reclamanta s-a adresat Tribunalului Iași, în conformitate cu prevederile art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010, a cărui hotărâre este supusă numai apelului, potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ, la curtea de apel competentă - în speță Curtea de Apel Iași -, hotărârea acesteia din urmă fiind definitivă conform alin. (2) al aceluiași articol. ... 69. Cât privește legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să conducă la consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecății. ... 70. Din acest punct de vedere este suficient a se constata că, în funcție de dezlegarea dată chestiunii de drept sesizate, instanța de trimitere va stabili dacă pensia de urmaș la care este îndreptățită reclamanta se calculează prin raportare la pensia de serviciu de care a beneficiat soțul său sau prin raportare la componenta din cadrul acesteia, calculată potrivit sistemului contributivității în condițiile Legii nr. 263/2010. ... 71. De asemenea, sintagma „chestiune de drept“, la care face referire textul art. 519 din Codul de procedură civilă, trebuie pusă în corelație cu gradul de dificultate pe care aceasta îl ridică, nefiind suficient să fie identificată, în soluționarea unei cauze, o problemă litigioasă, chiar având caracter de noutate, dacă ea nu este susceptibilă, prin aspectele relevate, de a declanșa mecanismul privind preîntâmpinarea unei jurisprudențe neunitare. ... 72. Chestiunea de drept supusă clarificării prin sesizarea de față constă în interpretarea dispoziției legale de trimitere din cuprinsul art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006, în sensul dacă această trimitere la dispozițiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 vizează doar condițiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmaș sau are în vedere toate condițiile dreptului comun ale acestui tip de pensie, inclusiv modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaș, respectiv procentual doar din punctajul mediu anual realizat de susținător, fără raportare la drepturile corespunzătoare pensiei de serviciu. ... 73. Datorită modificărilor legislative intervenite în timp, care au vizat reglementarea pensiei de urmaș în cazul funcționarului public parlamentar, aspectul privind modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de urmaș reprezintă o chestiune care presupune un grad de dificultate în măsură să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile, dată fiind posibilitatea interpretării diferite a textului de lege vizat. ... 74. Este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Aceasta este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare ori chiar într-o reglementare mai veche, dar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 75. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență constantă, unitară sau neunitară în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, context care legitimează interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici judiciare neunitare. ... 76. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. ... + Asupra fondului sesizării 77. Prin prezenta sesizare, Curtea de Apel Iași –- Secția litigii de muncă și asigurări sociale a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „În aplicarea art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispoziția de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, se impune a fi interpretată ca vizând doar condițiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmaș sau dispoziția de trimitere vizează toate condițiile dreptului comun ale acestui tip de pensie, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaș - procentual doar din punctajul mediu anual realizat de susținător, fără raportare la drepturile corespunzătoare pensiei de serviciu?“. ... 78. Pentru a examina pe fond problema de drept sesizată este necesar a prezenta evoluția în timp a dispozițiilor legale care privesc pensia de urmaș în cazul funcționarului public parlamentar, al cărui statut este reglementat de Legea nr. 7/2006. ... 79. Astfel, la data intrării în vigoare a Legii nr. 7/2006, 19 ianuarie 2006, art. 72 alin. (3) din lege prevedea că „La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2) , funcționarii publici parlamentari cu o vechime în muncă de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor nr. 303/2004, republicată“. ... 80. Conform art. 77 din același act normativ, „Urmașii funcționarului public parlamentar decedat: soțul supraviețuitor, copiii, în vârstă de până la 16 ani sau dacă își continuă studiile, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, ori pe toată durata invalidității de orice grad și care se aflau în întreținerea acestuia, beneficiază de o pensie egală cu 80% din salariul de bază avut de funcționarul public parlamentar la data decesului“. ... 81. Această din urmă normă juridică a făcut obiectul Legii nr. 287/2007 pentru modificarea art. 77 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar (Legea nr. 287/2007), alin. (6) al art. 77 având următorul cuprins: „Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin aplicarea unui procent din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcționarul public parlamentar la data decesului, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel: a) pentru un singur urmaș - 50%; b) pentru 2 urmași - 75%; c) pentru 3 sau mai mulți urmași - 100%.“ ... 82. În urma republicării Legii nr. 7/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, textele anterior citate au primit o nouă numerotare - art. 74 alin. (3) , respectiv, art. 81 alin. (6) . ... 83. Ulterior, dispozițiile art. 74-77, 80, 81 și 96 din Legea nr. 7/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, au fost abrogate expres prin art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 la data de 1 ianuarie 2011. ... 84. Prin Legea nr. 215/2015 a fost modificată și completată Legea nr. 7/2006 după cum urmează: + Articolul I (...) 1. După articolul 73 se introduce un nou articol, articolul 73^1, cu următorul cuprins: + Articolul 73^1 (1) Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condițiile legii. (...) (3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2) , funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz. (...) (13) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ai funcționarului public parlamentar, în condițiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare. (...) ... (...) + Articolul II Funcționarii publici parlamentari și asimilații acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum și cei pensionați după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege. Pensia acordată se calculează prin asimilare cu funcțiile corespunzătoare ale persoanelor aflate în activitate cu același nivel de salarizare în cuantumul prevăzut la art. 73^1 alin. (3) , (4) sau (8) , după caz, din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarilor publici parlamentari, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. Dispozițiile art. 73^1 alin. (5) , (6) și (13) se aplică în mod corespunzător. Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de acordare a pensiei. ... 85. Analizând aceste dispoziții legale se constată că, în forma inițială, Legea nr. 7/2006 prevedea în mod explicit că funcționarii publici parlamentari beneficiau, în condițiile acestui act normativ, de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), iar urmașii funcționarului public parlamentar decedat erau îndreptățiți să primească, de asemenea, cu respectarea cerințelor legii, o pensie egală cu 80% din salariul de bază avut de autorul lor la data decesului. ... 86. Prin Legea nr. 287/2007 s-a stabilit o altă modalitate de calcul al cuantumului pensiei de urmaș, și anume prin aplicarea unui procent expres menționat din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcționarul public parlamentar la data decesului, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți. ... 87. După abrogarea expresă a dispozițiilor care reglementau pensia de serviciu și pensia de urmaș stabilite în condițiile Legii nr. 7/2006, prin art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a inițiat o propunere legislativă care a urmărit, conform expunerii de motive la adoptarea Legii nr. 215/2015, „instituirea unui regim juridic reparatoriu așa cum s-a procedat cu alte categorii socio-profesionale care în anul 2010 au fost deposedate de drepturi legal câștigate, cât și un cadru legislativ nediscriminatoriu, atât în cadrul aceleiași profesii, cât și în raport cu alte categorii socio-profesionale. În urma adoptării Legii nr. 119/2010 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010, pensiile stabilite în baza Legii nr. 7/2006 funcționarilor publici parlamentari au fost desființate. Trecerea acestor pensii în sistemul public dincolo de faptul că a desființat drepturi legal câștigate s-a constituit într-o totală discriminare atât prin reglementări diferite de recalculare, cât și prin soluționarea diferită a contestațiilor celor afectați“. ... 88. Rezultă astfel că scopul adoptării noului act normativ a vizat restabilirea pensiei de serviciu pentru funcționarul public parlamentar avute la data de 31 august 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, scop dedus din dispozițiile art. II din Legea nr. 215/2015, potrivit cărora „Funcționarii publici parlamentari și asimilații acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum și cei pensionați după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege (...)“. ... 89. Prin urmare, s-a prevăzut, prin art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, ca funcționarii publici parlamentari să beneficieze de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării, cu mențiunea că pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz. ... 90. Pentru pensia de urmaș legiuitorul a statuat, conform alin. (13) al art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, că se cuvine urmașilor funcționarului public parlamentar în condițiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010. ... 91. Astfel, art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 conține, sub acest aspect, cu referire la pensia de urmaș, o trimitere la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, în acord cu dispozițiile art. 50 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 24/2000, conform cărora „Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la întregul său conținut ori numai la o subdiviziune, precizată ca atare“. ... 92. Această trimitere are în vedere textele de lege din capitolul IV intitulat „Pensii“, secțiunea a 5-a denumită „Pensia de urmaș“, din Legea nr. 263/2010, care reglementează condițiile legale pentru instituirea pensiei de urmaș, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de determinare a cuantumului acestei pensii, mai puțin dispozițiile art. 93 din acest act normativ, care vizează obligațiile instituite în sarcina persoanelor care au dreptul la pensie de urmaș pe toată durata invalidității. ... 93. Așadar, în situația de față, referirea la art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 este integrală, și nu doar în raport cu o subdiviziune a textelor, ceea ce conduce la concluzia complinirii art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 cu toate dispozițiile legale ce reglementează atât condițiile de acordare, cât și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș. ... 94. Prin această modificare adusă statutului funcționarului public parlamentar s-a stipulat implicit că modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de urmaș se realizează în condițiile legii generale, Legea nr. 263/2010, în noua formă adoptată a actului normativ special nefiind indicat vreun algoritm propriu de determinare a acestui cuantum, astfel cum legiuitorul a făcut-o anterior, prin Legea nr. 7/2006, până la data de 1 ianuarie 2011. ... 95. În concret, textul de lege în discuție nu prevede determinarea cuantumului pensiei de urmaș în raport cu pensia de serviciu. Or, atunci când legiuitorul a înțeles să facă trimitere la modalitatea de calcul al pensiei de urmaș din pensia de serviciu, a stipulat expres acest lucru, așa cum a procedat și în alte cazuri, de exemplu, prin art. 51 alin. (16^1) din Legea nr. 94/1992, art. 53 din Legea nr. 223/2015 sau art. 68^5 alin. (9) din Legea nr. 567/2004. ... 96. Prin urmare, atunci când legiuitorul a dorit să instituie o derogare de la dispozițiile de drept comun a prevăzut în mod expres această ipoteză, or, în cazul de față, o astfel de premisă nu se regăsește în Legea nr. 7/2006, respectiv în dispozițiile art. 73^1 alin. (13) . ... 97. Analizând în continuare problema de drept supusă dezbaterii se reține că, în cazul pensiilor din cadrul sistemului unitar de pensii publice, pensia în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat se stabilește pe baza punctajului mediu anual, iar, prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susținătorului decedat, conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, se determină valoarea pensiei de urmaș. ... 98. Așadar, aceasta este modalitatea generală de reglementare a calculului pensiei de urmaș, dispozițiile anterior menționate reprezentând o aplicație a regulii înscrise în art. 89 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât, în sistemul public de pensii, punctajul mediu anual realizat de susținător determină, prin înmulțirea cu valoarea punctului de pensie, rezultanta în plată (art. 94 din Legea nr. 263/2010). ... 99. În situația funcționarului public parlamentar, pensia de urmaș nu poate fi raportată la pensia aflată în plată, în lipsa unei prevederi legale exprese în acest sens, pensia de serviciu fiind stabilită cu referire la o altă bază de calcul decât cea indicată de norma de trimitere. ... 100. A interpreta în sens contrar, prin stabilirea cuantumului procentual din valoarea pensiei de serviciu (aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat), în considerarea caracterului de venit substitutiv al pensiei de urmaș, recunoscut, de altfel, în jurisprudența instanței de contencios constituțional, reprezintă o extrapolare a textului art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 la alte situații neprevăzute de acest act normativ, ceea ce nu poate fi acceptat. ... 101. Se constată că, în cauză, prin prezenta sesizare se solicită instanței supreme să pronunțe o decizie prin care s-ar adăuga, practic, un nou conținut textului legii supus interpretării - art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 în complinire cu norma de trimitere, ceea ce ar însemna o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și o imixtiune în atribuțiile puterii legislative. ... 102. Or, existența unei eventuale lacune legislative, respectiv lipsa unei reglementări în ceea ce privește modul de calcul al pensiei de urmaș prin raportare la cuantumul pensiei de serviciu a susținătorului decedat, nu își poate găsi remediul în pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 103. Prevederile art. II din Legea nr. 215/2015 nu susțin concluzia intenției de complinire a dispozițiilor art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 doar cu condițiile de acordare a pensiei de urmaș reglementate de Legea nr. 263/2010, nu și cu modalitatea de determinare a cuantumului acesteia, astfel cum afirmă instanța de trimitere în considerarea faptului că o altă interpretare ar lipsi de efecte juridice Legea nr. 215/2015. ... 104. Conform normei de drept invocate, „Funcționarii publici parlamentari și asimilații acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum și cei pensionați după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază, la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege. Pensia acordată se calculează prin asimilare cu funcțiile corespunzătoare ale persoanelor aflate în activitate cu același nivel de salarizare în cuantumul prevăzut la art. 73^1 alin. (3) , (4) sau (8) , după caz, din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarilor publici parlamentari, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. Dispozițiile art. 73^1 alin. (5) , (6) și (13) se aplică în mod corespunzător. Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de acordare a pensiei“. ... 105. Examinând textul de lege enunțat, în coroborare cu art. I din același act normativ, prin care s-a completat Legea nr. 7/2006 cu dispozițiile art. 73^1, se observă că Legea nr. 215/2015 în ansamblul ei conține nu numai condițiile de acordare a pensiei de urmaș, ci și pe cele de pensionare necesar a fi îndeplinite de funcționarul public parlamentar, de vechime și stagiu de cotizare, astfel încât nu poate fi validat raționamentul instanței de sesizare prin prisma celor arătate. ... 106. Pe de altă parte, se constată că mențiunea „Dispozițiile art. 73^1 alin. (5) , (6) și (13) se aplică în mod corespunzător“ din conținutul art. II al Legii nr. 215/2015 face trimitere atât la norma de drept care reglementează pensia de urmaș, cât și la actualizarea cuantumului pensiei de serviciu aflate în plată, respectiv componentele acestei din urmă pensii și condițiile de acordare, strict cu referire la funcționarii publici parlamentari și asimilații acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum și la cei pensionați după această dată, care se încadrează în prevederile Legii nr. 215/2015. ... 107. În consecință, examinând evoluția legislativă în materie și interpretând sistematic normele citate se ajunge la concluzia că dispoziția de trimitere din cuprinsul textului art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 urmează a fi interpretată ca vizând toate condițiile legale pentru instituirea pensiei de urmaș, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de determinare a cuantumului acesteia - procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010. ... ...