Decizia CCR nr. 173/2016Paragraful 14

12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 3, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, ocazie cu care Curtea Constituţională a statuat că inegalitatea de tratament juridic, prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, ci este rezultatul unor regimuri juridice aplicabile succesiv în timp, potrivit principiului tempus regit actum. De asemenea, arată că dispoziţiile de lege criticate stabilesc un nou sistem de eşalonare, fără a nega dreptul la despăgubiri al beneficiarilor legii. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 14 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, invocată în Dosarul nr. 1.022D/2015, arată că aceste dispoziţii nu au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât hotărârea comisiei judeţene, prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor, este anterioară intrării în vigoare a legii. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a art. 14 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este inadmisibilă.