Decizia ÎCCJ nr. 64/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 33. Prealabil se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 34. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 35. În ceea ce privește domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 36. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 37. Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“). ... 38. Din acest punct de vedere, se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 39. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, conform art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (în vigoare la data sesizării instanței), iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces care privește stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, întrucât obiectul contestației judiciare îl reprezintă Ordinul nr. xxx din 8.03.2021, prin care pârâta Camera Deputaților a încetat plata indemnizației pentru limită de vârstă, reclamantul solicitând anularea acestui ordin și obligarea pârâtei la plata sumelor aferente indemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, datorate pentru perioada cuprinsă de la încetarea plății acesteia, respectiv 27.02.2021, și până la repunerea în plată începând cu data de 10.06.2022. ... 40. Totodată, este îndeplinită ultima condiție legală, întrucât, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 41. Cea de-a treia condiție nu este însă îndeplinită pentru următoarele considerente: ... 42. După cum s-a reținut în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 70/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023). ... 43. Astfel, lămurirea modului de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților sau necorelării unor texte de lege, însă rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere să soluționeze cauza cu judecarea căreia a fost învestită. ... 44. Analizând cuprinsul încheierii de sesizare, se constată că instanța de trimitere a reținut că reclamantul este pensionar și beneficiază de o indemnizație pentru limită de vârstă în temeiul art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care a fost sistată. În acest context, a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept privind dreptul reclamantului la plata indemnizației pentru limită de vârstă prevăzute de art. 49 din Legea nr. 96/2006 pentru perioada 1.07.2023-11.12.2023. ... 45. Ulterior, printr-un punct de vedere adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, judecătorul fondului a prezentat contextul încetării și reluării plății indemnizației, constând în abrogarea dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 prin Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, act normativ în vigoare începând cu data de 27.02.2021 și declarat ulterior neconstituțional prin Decizia nr. 261/2022 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 10 iunie 2022. ... 46. În acest din urmă cadru, instanța de trimitere a apreciat că repararea prejudiciului cauzat reclamantului, beneficiar al indemnizației pentru limită de vârstă, ar fi trebuit să se realizeze din oficiu începând cu data sistării acesteia (27.02.2021), chiar în lipsa promovării unei acțiuni în justiție. ... 47. Se observă, astfel, o necorelare între cuprinsul încheierii de sesizare și punctul de vedere transmis ulterior de către judecătorul cauzei. ... 48. Astfel, în timp ce prin actul de învestire se indică doar prevederile art. 49 din Legea nr. 96/2006, solicitându-se să se dea o dezlegare dreptului reclamantului la plata indemnizației pentru limită de vârstă prevăzute de acest text pentru perioada 1.07.2023-11.12.2023 (interval de timp fără legătură cu raportul juridic dedus judecății prin cererea de chemare în judecată, referitor la perioada 27.02.2021-10.06.2022), prin punctul de vedere se relevă problema aplicării în timp a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022 în intervalul 27.02.2021-10.06.2022, în cazul concret al reclamantului, care nu sesizase instanța de judecată până la momentul publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 49. Față de acestea, dintr-o primă perspectivă se constată că problema de drept vizată de încheierea de sesizare nu este esențială, de vreme ce este relaționată cu un raport juridic fără legătură cu cel dedus judecății, fiind indicată o altă perioadă pentru plata indemnizației decât cea vizată de reclamant prin cererea dedusă judecății. În plus, nu s-a înaintat vreo încheiere a instanței de trimitere prin care să se fi reținut existența unei erori materiale în cuprinsul actului de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și care să fi fost îndreptată în procedura prevăzută de art. 442 din Codul de procedură civilă. ... 50. Or, decizia instanței supreme pronunțată în această procedură trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului. ... 51. Dincolo de lipsa de pertinență a sesizării originare, cercetând modul de formulare a punctului de vedere precizator, în lumina cererii de chemare în judecată, a întâmpinării și a înscrisurilor atașate acesteia, se constată că acesta exprimă intenția instanței de trimitere de a primi o rezolvare cu privire la chestiunea aplicării în timp a efectelor unei decizii a Curții Constituționale la cazul concret de speță. ... 52. Concret, judecătorul fondului urmărește să obțină din partea instanței supreme o dezlegare referitoare la incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022 în intervalul 27.02.2021-10.06.2022, pentru situația reclamantului, care nu sesizase instanța de judecată cu o acțiune referitoare la dreptul său la plata indemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006, până la momentul publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 53. Prin urmare, se impune reformularea întrebării adresate în sensul de a se stabili dacă produce efecte Decizia Curții Constituționale nr. 261/2022 în intervalul 27.02.2021-10.06.2022, în cazul concret al reclamantului, care nu sesizase instanța de judecată cu o acțiune referitoare la dreptul său la plata indemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006, până la momentul publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 54. Reformulată în acest sens întrebarea, se reamintește că interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale date în competența instanței supreme prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se referă la conținutul actelor normative, iar nu la cel al deciziilor Curții Constituționale sau la efectele pe care acestea din urmă le produc. ... 55. În acest sens este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 63 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1115 din 23 noiembrie 2021, considerentele 68-69). ... 56. Deopotrivă, Curtea Constituțională a statuat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau să dea dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale, astfel încât pronunțarea asupra efectelor deciziilor sale de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în demersul de interpretare unitară a legii, ar constitui o încălcare a competenței exclusive a forului constituțional (Decizia nr. 206/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, paragrafele 4 și 5; Decizia nr. 454/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 62). ... 57. În fine, la o simplă lectură a Deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022, se observă că aceasta cuprinde o amplă prezentare a efectelor produse de aceasta în timp (paragrafele 77-79). ... 58. Prin urmare, judecătorul fondului nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să îi facă aplicarea într-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecății. ... 59. În consecință, nefiind îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sesizarea este inadmisibilă. ... 60. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...