Decizia ÎCCJ nr. 105/2024 (HP)Punctul XI.1

XI.1. Asupra admisibilității sesizării 57. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 58. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 59. În ceea ce privește domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 60. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 61. Se constată că Ordonanța de urgență nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“). ... 62. Din acest punct de vedere se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 63. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Ploiești, care judecă în recurs, conform art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces care privește stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale funcționarilor publici cu statut special - polițiști - care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, personal plătit din fonduri publice. ... 64. Totodată, este îndeplinită ultima condiție legală, întrucât, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, rezultă că problemele de drept supuse dezlegării nu au făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 65. Referitor la cea de-a treia condiție se constată că întrebările cuprinse în încheierea de sesizare sunt pertinente, în contextul în care instanța de trimitere a justificat necesitatea formulării acestora, arătând că interpretarea ce urmează să fie dată de către instanța supremă vizează direct fondul cauzei prin prisma cererii reclamantului de a i se acorda, pe de o parte, majorările salariale prevăzute de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar, pe de alta, drepturile salariale aferente titlului de specialist de clasă și pentru perioada anterioară emiterii Ordinului M.A.I. nr. S/184/30.12.2020. ... 66. Cât despre cerința ca întrebarea să ridice o problemă de drept al cărei grad de dificultate să justifice declanșarea mecanismului reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, se impun următoarele precizări: ... 67. După cum s-a reținut în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023). ... 68. Astfel, lămurirea modului de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților sau necorelării unor texte de lege, în vederea asigurării unei practici judiciare unitare. ... 69. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 62/2024, dat fiind faptul că în preambulul acestei ordonanțe s-a evidențiat că scopul instituirii acestei proceduri este de a asigura de urgență o practică judiciară uniformă și unitară care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 70. Verificând această condiție din perspectiva anterior menționată, se constată că aceasta nu este îndeplinită în privința primei întrebări. ... 71. Astfel, prin intermediul acesteia, instanța de trimitere urmărește să stabilească dacă, în aplicarea art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se mai impune acordarea creșterii salariale prevăzute de acest text legal începând cu data de 1.01.2021, în contextul adoptării dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 226/2020 și ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 130/2021. ... 72. Or, din analiza acestor texte legale se observă că acestea sunt clare și lipsite de echivoc, nefiind semnalată prezența vreunei ambiguități de reglementare sau a unei sincope în corelarea acestora, care să pericliteze caracterul unitar al practicii judiciare. ... 73. Se reamintește că Legea-cadru nr. 153/2017, intrată în vigoare la 1 iulie 2017, a presupus o implementare graduală, întrucât, conform art. 12 alin. (2) din legea-cadru, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se vor stabili pentru toate funcțiile cuprinse în anexele nr. I-VIII ale Legii-cadru nr. 153/2017, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, începând cu anul 2023. Legiuitorul a urmărit, așadar, ca regulă, ca valorile salariale din anexele la acest act normativ sus-menționate să fie efectiv aplicabile începând cu anul 2023. ... 74. Determinarea în mod specific a condițiilor de aplicare a legii a fost stabilită prin art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în alin. (1) al acestui articol fiind afirmat principiul aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, pentru ca prin alin. (2) , (3) și (4) să fie stabilite nivelurile de salarizare aferente anilor 2017 și 2018, respectiv perioadei 2019-2022. ... 75. Cea de-a treia etapă, vizând perioada 2019-2022, a fost reglementată prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede că: „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) .“ ... 76. Cât despre dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 226/2020 și ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 130/2021, acestea au reglementat, în esență, sub aspectul examinat, modalitatea în care se va realiza salarizarea personalului bugetar în anii 2021-2022, respectiv menținerea salariilor de bază la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020 în anul 2021 și menținerea salariului de bază la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021 în perioada ianuarie 2022-august 2022. ... 77. În acest sens, prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 226/2020 s-a prevăzut că, „(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 78. Deopotrivă, art. I din Ordonanța de urgență nr. 130/2021 cuprinde norme similare de plafonare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prin care se derogă expres de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 79. Așadar, corelarea normelor în discuție nu pune nicio problemă de interpretare, dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 226/2020 și ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 130/2021 derogând expres de la cele ale art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 80. De altfel, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a accentuat înțelesul prin intermediul Deciziei de recurs în interesul legii nr. 11 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024, care a avut a dezlega dacă dispozițiile art. I alin. (1) -(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, ale art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile și funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora (salarizați potrivit anexei nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017). ... 81. Cu această ocazie, instanța supremă a reținut explicit că, prin intermediul acestor trei acte normative adoptate în perioada 2020-2022, a fost temporizat procesul de aplicare etapizată avut în vedere prin Legea-cadru nr. 153/2017 (paragraful 76) și că intenția legiuitorului, exprimată expres prin nota de fundamentare la Ordonanța de urgență nr. 226/2020, a fost aceea de a menține în anul 2021 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficia personalul plătit din fondurile publice, precum și al indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX a Legii-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020, în scopul evitării unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2021, concluzie ce se desprinde și în privința actului normativ incident pentru anul 2022 (paragrafele 71 și 72). ... 82. De asemenea, și din examinarea hotărârilor judecătorești puse la dispoziție de instanțele naționale a rezultat că acestea au corelat normele de drept în discuție în aceeași manieră de interpretare. ... 83. Referitor la cea de-a doua problemă de drept se observă că, prin intermediul acesteia, instanța de trimitere urmărește să stabilească dacă, în conformitate cu dispozițiile art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, plata majorărilor salariale pentru deținătorii titlului de specialist de clasă se poate efectua în intervalul cuprins între 1.07.2017 și 29.12.2020, în condițiile în care criteriile concrete pentru acordarea titlului de specialist de clasă au fost stabilite prin Ordinul M.A.I. nr. S/184/30.12.2020. ... 84. Se constată că, în această formulare, întrebarea ridică o problemă de drept al cărei grad de dificultate justifică declanșarea mecanismului reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, legislația incidentă fiind imprecisă în condițiile în care se reglementează prin lege dreptul la majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 2,5%, 5%, respectiv 7,5%, pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcțional deținute în specialitate, corespunzător clasei a 3-a, clasei a 2-a sau clasei 1, însă modalitatea concretă de acordare (specialitățile, condițiile de acordare a titlului de specialist de clasă/domeniu funcțional, criteriile și standardele de performanță) este lăsată în sarcina legiuitorului secundar. ... 85. Prin urmare, poate părea ambiguu dacă drepturile recurenților-reclamanți, de a le fi majorate salariile ca urmare a deținerii titlului de specialist, le sunt recunoscute începând cu data intrării în vigoare a art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 (1.07.2017) sau doar din momentul adoptării legislației secundare (în cauză, 30.12.2020). ... 86. Astfel, cea de-a doua întrebare ridică o problemă de drept al cărei grad de dificultate justifică declanșarea mecanismului reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare. ... ...