Decizia ÎCCJ nr. 337/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 34. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 35. În ceea ce privește domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 36. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 37. Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 din acest act normativ [„dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“]. ... 38. În acest context normativ, se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 39. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condițiile anterior enunțate, se constată următoarele: ... 40. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă, care judecă în ultimă instanță, iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces care privește stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, obiectul contestației judiciare fiind reprezentat de decizia prin care Casa Județeană de Pensii Harghita a respins cererea privind stabilirea pensiei de serviciu, reclamanta solicitând anularea acestei decizii și obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a pensiei de serviciu. ... 41. La momentul formulării sesizării era îndeplinită și condiția legală potrivit căreia chestiunea de drept invocată trebuie să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 42. Prin Decizia nr. 165 din 19 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 28 iulie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.165/108/2023 și de Tribunalul Botoșani - Secția I civilă în Dosarul nr. 684/40/2024, și a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. ... 43. Având în vedere soluția sus-menționată, prezenta sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile a devenit inadmisibilă cu privire la cea de-a doua întrebare prin care se solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 în forma în vigoare în ianuarie 2023 se aplică foștilor judecători care au această vechime cumulată în oricare dintre funcțiile prevăzute de art. 211 alin. (1) din aceeași lege și care și-au manifestat opțiunea pentru pensia de serviciu în baza Legii nr. 303/2022 anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023. ... 44. În ceea ce privește prima întrebare din cuprinsul sesizării - prin care instanța de trimitere a solicitat să se stabilească dacă prevederile art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022 în forma în vigoare în ianuarie 2023 (data cererii de acordare a pensiei de serviciu), respectiv obligația de a opta între pensia de serviciu prevăzută de art. 211 alin. (4) din această lege și pensia stabilită în sistemul public de pensii, se aplică și persoanelor care beneficiau de pensie pentru limită de vârstă stabilită în sistemul public de pensii anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022 - Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma analizării înscrisurilor anexate încheierii de sesizare, constată că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 45. Astfel, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că cerința legală ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept presupune ca problema de drept să fie esențială, direct incidentă în soluționarea cauzei și raportată la limitele învestirii instanței de trimitere (a se vedea Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020, Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2023). ... 46. Cu alte cuvinte, hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei (a se vedea deciziile Înaltei Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 6 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 1 aprilie 2021; nr. 10 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024). ... 47. Ca atare, spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței (a se vedea Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022). ... 48. În cauză, în urma analizării înscrisurilor anexate încheierii de sesizare și ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 165 din 19 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu poate reține că problema de drept ce face obiectul sesizării este direct incidentă pentru soluționarea pe fond a cauzei. ... 49. La această concluzie se ajunge în urma observării aspectului esențial în sensul că soluția de respingere a cererii privind acordarea pensiei de serviciu, cuprinsă în Decizia nr. xxx din 11 aprilie 2023, a Casei Județene de Pensii Harghita, este rezultatul interpretării dispozițiilor art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, interpretare ce a fost validată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 165 din 19 mai 2025. ... 50. În acest context specific litigiului, se reține că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde, în mod direct, de lămurirea modalității în care se interpretează prevederile art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022 în forma în vigoare în ianuarie 2023 (data cererii de acordare a pensiei de serviciu). ... 51. Pentru aceste considerente, reținând că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...