Decizia ÎCCJ nr. 53/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 102. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, „dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 103. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative, sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“. ... 104. Totodată, potrivit alin. (2) din art. 1, „prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) “. ... 105. Reiese că în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... – să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii sau în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 106. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect obligarea unei case județene de pensii de a emite o nouă decizie prin care să stabilească drepturile aferente pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare - în forma în vigoare la data de 14.12.2022, începând cu data de 14.12.2022. ... 107. Ca atare, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 108. Cauza în care a fost formulată sesizarea se judecă în ultimă instanță, fiind în calea de atac a apelului, pe rolul unui complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Secției I civile a Curții de Apel Alba Iulia. ... 109. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 110. În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ, în care s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 111. Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanța de trimitere solicită, cu întâietate, lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea prevederilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în forma în vigoare la data de 14.12.2022, în raport cu dispozițiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în sensul de a se stabili dacă perioada în care o persoană a fost ofițer de poliție judiciară în condițiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raportat la art. 44 alin. (2) astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, se ia în considerare în ceea ce privește acordarea pensiei de magistrat, ținând seama de faptul că dispozițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 fac referire la vechimea în magistratură, nu la vechimea în funcțiile limitativ prevăzute de același articol în alin. (1) și (2) din actul normativ enunțat. ... 112. În continuare, autorul sesizării supune atenției faptul că reclamantului i-a fost stabilită o pensie militară în anul 2018, prin valorificarea perioadei cuprinse în intervalul 23.08.1984-30.09.2002, și că se pune problema dacă o parte din această perioadă poate fi luată în considerare ulterior, la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de magistrat. ... 113. Chestiunea de drept invocată prezintă un grad semnificativ de dificultate, de natură a justifica intervenția instanței supreme, având în vedere că în această materie au fost expuse opinii divergente asupra problemei de drept prezentate, astfel cum rezultă din paragrafele 61, 62, 86 și 87 din prezenta decizie, iar reflecția autorului sesizării, cu argumentele aferente, lasă să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării, legat și de dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004, modificate prin Legea nr. 242/2018, care fac trimitere la art. 82 din Legea nr. 303/2004, situație în care interpretarea dispozițiilor devine dificil a se realiza, deoarece perioada în care reclamantul a desfășurat activități ca ofițer de poliție judiciară nu mai constituie, la data solicitării acordării pensiei de serviciu, vechime în magistratură potrivit art. 82 enunțat mai sus. ... 114. În ceea ce privește chestiunea subsidiară supusă examinării de instanța de trimitere, referitoare la valorificarea perioadelor lucrate de reclamant ca ofițer M.A.I. (funcție de specialitate juridică) pentru obținerea ulterioară a pensiei de magistrat, chiar dacă perioada respectivă fusese valorificată anterior pentru acordarea pensiei militare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține, față de cele semnalate, că punctul de vedere exprimat în sesizare nu este astfel conceput încât să demonstreze o reală dificultate în a discerne care posibilă interpretare a art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 și art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pe care le invocă autorul sesizării, este cea mai adecvată. Mai mult, maniera în care se pune întrebarea, și anume dacă există vreun impediment care să rezulte din prevederile expuse mai sus, ca pentru perioadele în care o persoană ce a ocupat funcții de specialitate juridică (ofițer de poliție) și care i-au fost valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, să obțină ulterior acordarea unei pensii de serviciu (de magistrat), fără nicio trimitere la vreo problemă identificată, de interpretare diferită sau contradictorie a textelor de lege evocate, nu lasă să se întrevadă explicit gradul de dificultate al acestei întrebări subsidiare și în ce măsură aceasta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării litigiului. Prin urmare, sub acest aspect, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate a existenței unei probleme de drept veritabile care să constituie temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021). ... 115. De lămurirea chestiunii de drept semnalate cu întâietate depinde însă soluționarea pe fond a cauzei, dat fiind că reclamantul este licențiat în științe juridice, potrivit adeverinței eliberate de angajator, și a fost ofițer de poliție în perioada iunie 1995-30 septembrie 2002, iar nerecunoașterea vechimii în magistratură, în noul context al Legii nr. 303/2004, pentru perioada sus-menționată, nu i-ar mai permite acestuia să beneficieze de condițiile pensionării în baza art. 82 alin. (3) din respectivul act normativ, în forma în vigoare la data de 14.12.2022, dată la care reclamantul a solicitat acordarea pensiei de serviciu în calitatea sa de magistrat. ... 116. De asemenea, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra amintitei chestiuni de drept și că aceasta nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 117. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu asupra primei chestiuni de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept supuse dezlegării 118. Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, așa cum reiese din încheierea de sesizare și din opiniile jurisprudențiale relevate anterior, vizează stabilirea regimului juridic al perioadei în care magistratul a fost ofițer de poliție cu studii superioare, licențiat în studii juridice, respectiv dacă aceasta mai constituie sau nu vechime în magistratură, câtă vreme, prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, s-a modificat art. 82, așa cum era el în vigoare la data intrării în magistratură a ofițerului de poliție, iar în prezent alin. (3) din textul de lege evocat statuează că „de pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) , pentru fiecare an care lipsește din vechimea în magistratură“, așadar, dacă poate fi avută în vedere la stabilirea pensiei de serviciu. ... 119. De semnalat faptul că prin Legea nr. 242/2018 s-a modificat și art. 86 din Legea nr. 303/2004, iar cuprinsul său este: „Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2) , perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul superior acreditat.“ ... 120. Pe de altă parte, a rămas nemodificat art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care stabilește că „judecătorii și procurorii în funcție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează această vechime.“ ... 121. În atare context, se constată că se pune problema interpretării art. 82 alin. (3) prin raportare la art. 86 și art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 242/2018, coroborat cu art. 44 alin. (1) din Legea nr. 92/1992, dispoziții legale incidente la data de 14.12.2022, data când reclamantul, magistrat, în considerarea împlinirii vârstei de 60 de ani, a solicitat să i se acorde pensia de serviciu, inclusiv prin valorificarea perioadei cuprinse între iunie 1995-30 septembrie 2002, cât timp a fost ofițer M.A.I., licențiat în studii juridice. ... 122. Sub acest aspect se reține că, prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, s-a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și s-a stabilit că, pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani. ... 123. Totodată, în considerentele Deciziei nr. 11 din 20 februarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, paragraful 94, s-a reținut: „ca atare, condiționarea de vechime în specialitate ori vechimea în funcție, cu excluderea oricăror perioade asimilate, vizează doar admiterea în magistratură și promovarea efectivă sau pe loc, în gradul profesional imediat superior.“, iar în paragraful 96 se menționează că „vechimea în magistratură constituie o specie a vechimii în muncă, iar pentru ca o perioadă de timp să constituie vechime în magistratură, ea trebuie să fie, în primul rând, recunoscută, potrivit dispozițiilor legale incidente, ca perioadă utilă desfășurată pentru deschiderea dreptului la pensie, inclusiv prin valorificarea perioadelor asimilate, recunoscute ca atare de cadrul normativ incident“. ... 124. În cazul de față, perioadele asimilate, recunoscute ca atare de cadrul normativ incident, sunt prezentate în cuprinsul art. 82 din Legea nr. 303/2004, iar vechimea în magistratură, la care se referă art. 86 și art. 104 alin. (1) din același act normativ, are aptitudinea de a permite deschiderea dreptului la pensie, astfel cum apare reglementat în sus-menționatul art. 82. ... 125. Din interpretarea sistematică a prevederilor legale enunțate anterior se conturează faptul că de vechimea în magistratură la care se referă art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 mai pot beneficia cei cărora le-a fost recunoscută această vechime potrivit Legii nr. 92/1992. În caz contrar, nesocotirea respectivei vechimi la data deschiderii dreptului la pensie, în contextul art. 82 din Legea nr. 303/2004, ar goli de conținut norma evocată și ar face-o inaplicabilă dacă niciunui magistrat aflat în funcție nu i s-ar mai recunoaște în fapt beneficiul la care se referă art. 104 alin. (1) din aceeași lege. ... 126. Cu referire la cele precizate trebuie evocat art. 86 din Legea nr. 303/2004, în forma în vigoare până la data de 18.10.2018, care stabilea faptul: „Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut de art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) , precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.“ ... 127. Anterior, art. 44 din Legea nr. 92/1992, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/1999, stabilea următoarele: „Constituie vechime în magistratură perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției, în Institutul Național al Magistraturii, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție, la Curtea Constituțională sau la Curtea de Conturi, funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertiză criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, funcții didactice în învățământul superior juridic, funcția de ministru al justiției, secretar de stat ori secretar general și secretar general adjunct în Ministerul Justiției, funcții de specialitate juridică în instituția Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție constituie vechime în magistratură, în condițiile prevăzute la art. 78 alin. (3) . Timpul cât o persoană, licențiată în drept sau în drept economic-administrativ, este senator sau deputat, avocat al poporului, membru al Curții de Conturi, personal de conducere ori de execuție, de specialitate juridică, în aparatul Parlamentului, Președinției României, Guvernului, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Curții Constituționale, Direcției juridice și consulare din Ministerul Afacerilor Externe sau în cadrul altor organe ale administrației publice se consideră vechime în magistratură.“ ... 128. Nerecunoașterea activității desfășurate de către ofițerul specialist, licențiat în drept, anume desemnat în cadrul organului de cercetare penală al poliției conform art. 201, 202 și 207 din Codul de procedură penală, ca activitate de specialitate juridică, și implicit a vechimii sale în magistratură potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004 a fost considerată ca semnificând un tratament diferențiat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin hotărârea nr. 59 din 13.03.2007. ... 129. Această hotărâre a stat apoi la baza modificării art. 33 și art. 86 din Legea nr. 303/2004, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, și s-a permis ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice să participe la examenul de admitere în magistratură (art. 33), iar perioada în care au îndeplinit această funcție a fost considerată vechime în magistratură (art. 86) utilă la deschiderea dreptului la pensie. ... 130. Pe de altă parte, în cauză se impune și o expunere a dispozițiilor art. 2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 498/2004, prin care sunt reglementate unele dintre condițiile de echivalare a funcțiilor ce fac obiectul acestui act normativ, și anume: „pentru echivalarea cu stagiul în funcția de consilier juridic, din dosarul personal al titularului trebuie să rezulte că acesta este licențiat al unei facultăți de drept și a îndeplinit, conform fișei postului, atribuțiile prevăzute în Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic [alin. (2) ]. Echivalarea prevăzută la art. 1, pentru stagiul efectuat în perioadele anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003, se face în raport cu atribuțiile prevăzute în Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea și funcționarea Oficiilor Juridice [alin. (3) ]“. ... 131. În conformitate cu art. 3 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 498/2004, „Compartimentele de resurse umane ale unităților de învățământ și ale unităților Ministerului Administrației și Internelor vor emite, la cererea persoanelor interesate, în baza verificării atribuțiilor prevăzute de fișa postului și a datelor din dosarul personal, privind specializarea obținută prin absolvirea instituțiilor de învățământ, adeverințe din care să rezulte îndeplinirea condițiilor necesare echivalării stagiului prevăzut la art. 1“. ... 132. Prevederile evocate reglementează posibilitatea echivalării funcțiilor specifice poliției din cadrul structurilor M.A.I. cu stagiul în funcții civile și procedura de urmat, sens în care îndeplinirea condițiilor necesare echivalării urmează a fi constatată de organismele în măsură să verifice datele de personal, organisme care au obligația să ateste, prin adeverințele emise, că titularul este licențiat al unei facultăți de drept și că atribuțiile prezentate în fișa postului sunt prevăzute în Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic sau în Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea și funcționarea oficiilor juridice. ... 133. Așadar, se poate observa că dispozițiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 fac trimitere la asimilarea vechimii în condițiile art. 44 din Legea nr. 92/1992, că legiuitorul nu a prevăzut expres funcția de ofițer de poliție judiciară între funcțiile menționate în art. 44 și că aceasta obligă la realizarea unei analize din perspectiva îndeplinirii altor atribuții, în afară de cele stabilite în mod normal pentru ofițerul de poliție judiciară (respectiv cele îndeplinite în mod normal de un consilier juridic), pentru a putea face o recunoaștere, prin asimilare, a vechimii realizate ca ofițer de poliție judiciară ca vechime în magistratură. ... 134. Ulterior, neincluderea categoriei profesionale a ofițerilor de poliție judiciară, cu studii superioare juridice, în celelalte categorii profesionale menționate în cuprinsul art. 82 și art. 86 din Legea nr. 303/2004 denotă faptul că legiuitorul a urmărit restrângerea categoriilor profesionale care pot beneficia de dreptul la pensia de serviciu, de magistrat, în virtutea libertății ce îi revine de a institui condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii, libertate pe care o subliniază și Curtea Constituțională în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 25 ianuarie 2005). ... 135. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (3) raportate la dispozițiile art. 86 și art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, perioada în care un ofițer de poliție, licențiat în științe juridice, a ocupat funcții de specialitate juridică poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022, în vederea acordării pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) , dacă analiza îndeplinirii acestor atribuții atestă întrunirea cerințelor de la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 92/1992. ... 136. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...