Decizia ÎCCJ nr. 97/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 37. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, procese care sunt indicate la art. 1 din actul normativ. ... 38. În aceste procese, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, care constituie dreptul comun în materia sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în baza principiului specialia generalibus derogant. ... 39. Prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 statuează următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 40. Rezultă că sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în temeiul normei de drept speciale menționate impune îndeplinirea cumulativă a unei cerințe speciale (i) – sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces din cele enumerate, limitativ, la art. 1 din ordonanța de urgență, aflat în curs de judecată în primă instanță sau în calea de atac, nu doar în ultimă instanță, cum prevede norma de drept comun, art. 519 din Codul de procedură civilă, și a două cerințe similare cu cele prevăzute de această din urmă normă de drept, anume: (ii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și (iii) constatarea că asupra chestiunii de drept respective Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 41. Întrucât dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se completează cu prevederile de drept comun prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă, de asemenea, motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 42. Evaluând elementele sesizării pendinte, se constată îndeplinită cerința prevăzută de norma specială, tribunalul fiind învestit, conform legii, cu judecata în primă instanță a unui proces având ca obiect un conflict de muncă ivit în legătură cu neîndeplinirea de către partea pârâtă (serviciu public autonom de interes național, finanțat și din alocații de la bugetul de stat) a obligațiilor asumate prin contracte colective de muncă privind plata primelor de Paște și de Crăciun, prime pe care partea reclamantă (organizație sindicală, în numele salariaților) le circumscrie sferei drepturilor salariale. ... 43. Rezultă, potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 41/1994, că salariile de bază și celelalte drepturi de personal pentru salariații societății pârâte „se negociază prin contracte colective și individuale de muncă, încheiate în condițiile legii“ și că, potrivit art. 39 alin. (1) din aceeași lege, „Sursele financiare ale celor două societăți se constituie din alocații de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse“. ... 44. Cât privește a doua condiție, se constată că nu este îndeplinită, deoarece sesizarea nu subsumează noțiunii „chestiune de drept“ o problemă juridică de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, ci chiar pretențiile deduse în concret judecății de către partea reclamantă (obiectul cererii de chemare în judecată), întemeiate pe prevederile art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București cu nr. 204/2018 și ale art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București sub nr. 163/2022 și pe una dintre apărările formulate de societatea pârâtă, potrivit căreia acordarea de premii salariaților, concept căruia susține că se subsumează și primele în litigiu, a fost interzisă instituțiilor publice prin dispozițiile art. 36 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, fără a se releva vreo dificultate în interpretarea și identificarea sferei de aplicare a acestor norme de drept. ... 45. Observarea mențiunilor încheierii de sesizare din data de 25 iunie 2024 evidențiază faptul că îndeplinirea cerințelor privind admisibilitatea și necesitatea formulării sesizării s-au statuat de către instanța de trimitere pe temeiul normei speciale prevăzute de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată, care vizează stabilirea și/sau plata unor drepturi salariale sau de natură salarială - acordarea primelor angajaților Societății Române de Televiziune solicitate în baza contractelor colective de muncă -, respectiv a faptului că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii care formează obiectul judecății și că un recurs în interesul legii având acest obiect nu este în curs de soluționare. ... 46. Astfel argumentată, sesizarea pendinte este vădit inadmisibilă, fiind dispusă cu aplicarea greșită a prevederilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în considerarea celor ce succedă. ... 47. Instituția dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept, indiferent de sediul reglementării, Codul de procedură civilă ori Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, constituie un instrument procedural prin intermediul căruia instanța supremă este sesizată pentru a-și îndeplini rolul de a asigura „interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“, astfel cum prevede art. 126 alin. (3) din Constituția României. ... 48. Această funcțiune nu se confundă, ci este distinctă de funcțiunea jurisdicțională, de înfăptuire a justiției în cauzele deduse în concret judecății, prevăzută de art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, recunoscută tuturor instanțelor judecătorești, inclusiv instanței supreme în anumite materii de drept, care se exercită potrivit competențelor și în cadrul procedurilor „anume stabilite prin lege“, funcțiune în exercițiul căreia judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, așa cum statuează art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală. ... 49. Premisa necesar a fi îndeplinită pentru formularea unei sesizări în vederea dezlegării/pronunțării de către instanța supremă a unei hotărâri prealabile o constituie identificarea de către judecătorii cauzei a existenței unei chestiuni de drept, noțiune autonomă care și-a clarificat înțelesul în jurisprudența constituită în aplicarea normei generale, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și care, reluată fiind și redată identic în cuprinsul normei speciale, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, urmează să primească același înțeles, tipul proceselor în care se formulează sesizarea nefiind de natură să impună altă concluzie sub acest aspect. ... 50. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că, potrivit criteriilor stabilite în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, noțiunea „chestiune de drept“ semnifică o problemă juridică reală și esențială, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei de către instanța de trimitere, identificată de aceasta ca fiind dificil a fi rezolvată în considerarea fie a conținutului neclar ori incomplet al normelor de drept apreciate a fi incidente raportului juridic dedus judecății, fie a caracterului complex al acestora, fie a înțelesului diferit ce poate fi primit ca urmare a multiplelor modificări care le-au fost aduse de către legiuitor, problemă ce reclamă, dat fiind riscul de a se genera practică judiciară neunitară, intervenția instanței supreme în scopul înlăturării incertitudinii care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice de natura celui dedus judecății. ... 51. Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 52. Tot cu valoare de principiu s-a stabilit că instanța supremă poate fi chemată să răspundă în cadrul procedurii unei/unor întrebări punctuale, calificate, și s-a evidențiat necesitatea ca dificultatea întâmpinată de instanța de trimitere în a-și asuma o anumită interpretare a normelor de drept pe care le apreciază susceptibile a primi interpretări diferite să se reflecte în încheierea de sesizare pentru a se putea decela impedimentele întâmpinate în cadrul operațiunii obișnuite de aplicare a legii la situația de speță, care îi incumbă judecătorului cauzei, potrivit legii (a se vedea Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021; Decizia nr. 34 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 7 august 2024). ... 53. S-a subliniat că, spre deosebire de recursul în interesul legii care vizează, de regulă, interpretarea generică de ansamblu a unui text legal, procedura hotărârii prealabile vizează o interpretare punctuală a unei norme ori reguli de drept, fără ai epuiza înțelesurile sau aplicațiile, fiind posibil ca acestea să poată face, succesiv, obiectul mai multor întrebări prealabile în funcție de circumstanțele concrete ale procesului în care se formulează sesizarea (a se vedea Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021). ... 54. În sensul celor arătate în paragraful precedent s-a pronunțat, recent, și Curtea Constituțională, prin considerentele Deciziei nr. 227 din 23 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 27 septembrie 2024, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, criticate că ar contraveni prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și principiul legalității, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (1) și (3) privind instanțele judecătorești din Constituția României. ... 55. În considerentele deciziei sus-menționate, instanța de contencios constituțional a reținut, explicit, următoarele: „(...) Analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din celeale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanțe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal.“ (paragraful 20). ... 56. Observarea principiilor dezvoltate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și a instanței de contencios constituțional impune concluzia potrivit căreia dezlegarea raportului juridic dedus în concret judecății și pronunțarea soluției asupra cererii de chemare în judecată, prin aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind atribuții înglobate funcției jurisdicționale pe care acesta are a o îndeplini independent, și la care, indiferente fiind argumentele, nu îi este permis să renunțe sau să o delege. ... 57. Prin urmare, noțiunii „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite pentru că, astfel, s-ar aduce o atingere gravă independenței judecătorului cauzei. ... 58. În aplicarea principiilor arătate rezultă că rezolvarea problemei privind îndreptățirea părții reclamante din Dosarul nr. 5.157/3/2024 la acordarea primelor de Paște și de Crăciun aferente anilor 2021-2023 pretins stabilite prin clauzele contractelor colective de muncă în raport cu apărările formulate de societatea pârâtă, adică soluționarea pe fond a procesului, este și rămâne în competența Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, recunoscută de legiuitor prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii. ... 59. Mențiunile încheierii de sesizare pronunțate la data de 25 iunie 2024 relevă, așa cum s-a arătat anterior, faptul că judecătorul cauzei a dispus suspendarea judecății pentru a solicita pronunțarea unei hotărâri prealabile, apreciind asupra instituirii unor condiții de admisibilitate mai accesibile, comparativ cu cele din dreptul comun, prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și a reglementării unei îndatoriri în sensul obligativității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 60. Adoptarea actului normativ menționat nu a urmărit, însă, ca instanța supremă să se pronunțe în cadrul mecanismului de unificare asupra oricărei chestiuni de drept ivite în procesele ce cad în sfera sa de aplicare, cu atât mai puțin ca instanța supremă să dezlege pretențiile concrete deduse judecății în astfel de procese, prin lipsirea judecătorului cauzei de unul dintre atributele inerente funcției jurisdicționale, acela de interpretare a legii. ... 61. Examinarea preambulului și a conținutului normativ relevă faptul că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a urmărit asigurarea, de urgență, a unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice și drepturilor la pensie, caracterizată printr-un acut fenomen de inflație legislativă, respectiv că s-a urmărit clarificarea, încă dintr-o etapă incipientă, în procesele prevăzute la art. 1 din ordonanța de urgență a chestiunilor de drept dificile, permițând formularea de sesizări prealabile și la judecata în primă instanță. ... 62. În preambulul actului normativ s-a subliniat că măsurile legislative adoptate, pe de o parte, țin cont de configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, și, pe de altă parte, că ele se dispun în considerarea rolului constituțional al Înaltei Curți de Casație și Justiție, consacrat prin art. 126 alin. (3) din Constituția României, de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 63. Date fiind coordonatele expuse de către legiuitorul delegat, care configurează limitele în care se declanșează procedura pentru dezlegarea unei chestiuni prealabile în temeiul normei speciale prevăzute de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se vădește a fi lipsită de fundament juridic aprecierea potrivit căreia în temeiul acestei norme de drept sesizarea prealabilă s-ar impune în privința oricărei chestiuni litigioase care ar presupune o operațiune de interpretare a legii, de către judecătorul cauzei, atât timp cât o astfel de interpretare nu s-ar fi realizat de către instanța supremă în cadrul mecanismelor de unificare prevăzute de lege. ... 64. În consecință, constatând că sesizarea pendinte nu îndeplinește cerința de a supune dezlegării o chestiune de drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ... ...