Decizia CCR nr. 106/2016Paragraful 24

20. De altfel, autoarea excepţiei nu critică, în sine, existenţa unei obligaţii de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de salariaţi, şi nici instituirea unei sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea sa, ci faptul că sancţiunea i-a fost aplicată în calitate de angajator, cu toate că, faţă de specificul muncii prin agent de muncă temporară, utilizatorul ar trebui să fie cel obligat şi, în consecinţă, sancţionat. Or, astfel de critici, vizând modificarea textului de lege criticat, care se referă în mod expres la "angajator", respectiv la obligaţiile legale ale acestuia, nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. A răspunde criticilor autorului excepţiei, respectiv a stabili în sarcina utilizatorului, iar nu a agentului de muncă temporară, în calitate de angajator, a obligaţiilor de ţinere a evidenţelor cerute de lege, ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de legiferare, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 61 din Constituţie, care consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării.