Decizia CCR nr. 24/2016Paragraful 18

14. Cu privire la dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală Curtea constată că s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, Decizia nr. 497 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015, şi Decizia nr. 543 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 15 septembrie 2015. În acele situaţii, autorii excepţiei au criticat, în esenţă, faptul că împotriva luării măsurii asigurătorii dispuse de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată competentă să soluţioneze fondul cauzei nu există o cale imediată de atac, deci partea interesată este limitată în dreptul său de a contesta măsura numai cu privire la modul de aducere la îndeplinire a acesteia, fără a avea posibilitatea de a se plânge împotriva măsurii înseşi, împrejurare care ar fi de natură a afecta dispoziţiile art. 16, art. 20 art. 21, art. 23 alin. (11) şi (12) , art. 24, art. 44, art. 53, art. 124 şi art. 129, precum şi cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţie şi ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 la Convenţie.