Decizia CCR nr. 28/2016Paragraful 20

17. Curtea reţine că, în cauză, ulterior dispunerii popririi asigurătorii asupra contului bancar al petentei suspecte, aceasta şi-a achitat toate datoriile către bugetul de stat, inclusiv sumele de bani reţinute ca fiind prejudiciu, şi a formulat cerere de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi dispuse de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală. Prin Încheierea din 21 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi, a trimis cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, spre competentă soluţionare. Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în aplicarea principiului simetriei actelor juridice - potrivit căruia, în lipsa unor dispoziţii contrare, organul judiciar care a dispus luarea unei măsuri procesuale este cel în măsură să revină asupra acesteia -, a apreciat că cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi trebuie, în prealabil, analizată şi rezolvată de către procurorul de caz, ca organ judiciar cu atribuţii de decizie, specific fazei procesuale în care se află cauza la momentul formulării cererii. Prin aceeaşi încheiere, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, susţinând că acestea lipsesc persoana faţă de care s-a dispus instituirea unei măsuri asigurătorii de posibilitatea de a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau chiar ridicarea respectivei măsuri, pentru motive survenite ulterior luării acesteia, fiindu-i astfel încălcate dreptul de acces la justiţie, dreptul la apărare şi dreptul de proprietate.