Decizia CCR nr. 12/2016Paragraful 21

16. Referitor la critica potrivit căreia în textul de lege criticat nu sunt identificate în concret instituţiile publice de interes local din al căror consiliu de administraţie poate face parte primarul, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate stabilirea acestora, Curtea observă că aceasta se întemeiază pe situaţia particulară în care se află autorul excepţiei. Astfel, prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se instituie mai multe situaţii de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, autorul excepţiei se afla în situaţie de incompatibilitate întrucât deţinea atât funcţia de primar, cât şi pe cea de membru al consiliului de administraţie al instituţiilor publice (şcoala în care autorul a ocupat poziţia de membru al consiliului de administraţie fiind considerată de Agenţie ca încadrându-se în sintagma cu o sferă largă de cuprindere "instituţii publice"). În perioada în care autorul excepţiei a exercitat şi funcţia de primar şi pe aceea de membru în consiliul de administraţie al şcolii, 7 septembrie 2012-30 septembrie 2013, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea că în componenţa consiliului de administraţie intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuşi. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat în sensul că din consiliul de administraţie al şcolii fac parte, pe lângă ceilalţi reprezentanţi, şi primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea observă că autorul critică, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. În acest sens, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa în materie, a constatat că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).