Decizia CCR nr. 895/2015Paragraful 33

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că, în redactarea iniţială a Codului de procedură civilă aplicabilă în perioada 15 februarie 2013-18 octombrie 2014, data intrării în vigoare a Legii nr. 138/2014, încuviinţarea executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi înscrisurilor cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu se realiza de către instanţa de executare, respectiv de judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care urma să facă executarea, creditorul putând alege un executor judecătoresc din raza curţii de apel unde se află imobilul, unde se află domiciliul/sediul debitorului sau unde urmează a se face executarea [art. 650 alin. (1) şi (2) , art. 651 alin. (1) şi art. 665 alin. (1) ]. După intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014, procedura încuviinţării executării silite a fost regândită, în sensul că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii - acestea din urmă învestite cu formulă executorie - se pun în executare silită de către executorul judecătoresc numai după ce acesta încuviinţează executarea silită (în prezent, art. 666 din Codul de procedură civilă).