Decizia ÎCCJ nr. 43/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității sesizărilor 76. Potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal (...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 77. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 78. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 79. Este de observat că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate ale sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării doar de către completurile de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 80. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 81. În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 82. În același timp, în condițiile în care, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“, completului de judecată care sesizează instanța supremă în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept îi revine obligația respectării dispozițiilor compatibile procedurii cuprinse în art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. Cu alte cuvinte, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 83. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) , respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect recalcularea și plata indemnizațiilor de încadrare, respectiv a salariilor de bază prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorate cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, fără aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și acordarea sporurilor în procent de 45% calculate prin raportare la indemnizația de încadrare, respectiv salariul de bază, compuse cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorate cu 25% și neplafonate. ... 84. În consecință, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 85. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în primă instanță, fiind pe rolul unor completuri de judecată specializate în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vâlcea - Secția civilă și Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 86. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile antamează trei chestiuni de drept. ... 87. Prima chestiune de drept presupune a se stabili dacă, în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază, calculate prin valorificarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu 1 ianuarie 2018, cu procentul de 25%, conform art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 88. Chestiunea de drept subsecventă se referă la (in)aplicabilitatea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, atunci când depășirea plafonului este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială (de 605,225 lei), supusă sau nesupusă majorării prevăzute de art. 38 alin. (3) din aceeași lege. ... 89. Ultima chestiune de drept cu privire la care instanțele solicită o dezlegare vizează posibilitatea acordării sporurilor în procent de 45%, calculate prin raportare la indemnizația de încadrare, respectiv salariul de bază, compuse cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorate cu 25%, conform art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu depășirea limitei reglementate de art. 25 din aceeași lege. ... 90. De lămurirea acestor chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzelor, dat fiind că reclamanții pretind atât recalcularea și plata indemnizațiilor de încadrare, respectiv a salariilor de bază, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorate cu 25%, fără aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cât și acordarea sporurilor în procentul total de 45%. ... 91. Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 92. În consecință, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond. ... 93. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că instanța supremă a statuat anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la inaplicabilitatea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, atunci când depășirea plafonului este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială, prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Astfel, în considerentele de la paragrafele 69 și 71 ale acestei decizii, s-a reținut că: valoarea de referință sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizațiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaționale „Justiție“, în timp ce coeficienții de multiplicare constituie elementul component în funcție de care se realizează diferențierea veniturilor judecătorilor și procurorilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori în considerarea funcției pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referință sectorială este același pentru toți magistrații și tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanței sau parchetului la care funcționează și de funcția ocupată, în timp ce coeficienții de multiplicare sunt distincți și reprezintă reperul care asigură dezideratul diferențierii veniturilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului și a funcției ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari. Distincția dintre elementele componente ale indemnizațiilor de încadrare ale magistraților este relevantă, deoarece elementul cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale nu poate fi supus unei limitări, fiind un reper unic, constant și invariabil, în sensul că are aceeași valoare indiferent de gradul instanței sau al parchetului ori de funcția ocupată. Cu alte cuvinte, elementul cu aplicabilitate generală avut în vedere la calcularea indemnizațiilor de încadrare nu poate fi supus unui plafon în anumite situații concrete, particulare, deoarece s-ar înfrânge tocmai principiul egalității și principiul nediscriminării, ajungându-se, în contra legii, la aplicarea unei valori de referință sectorială distincte în cadrul aceleiași familii ocupaționale. ... 94. Demn de precizat este însă că, față de raportarea instanțelor de trimitere la data de 1 ianuarie 2018, aspectul neaplicării dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 atunci când depășirea plafonului este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială, va fi, în mod evident, avut în vedere de instanțele judecătorești în funcție de data concretă la care, pentru fiecare reclamant din cauzele deduse judecății, se pune problema atingerii plafonului indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, atât timp cât acest plafon este atins la date diferite și nu în mod obligatoriu la data de 1 ianuarie 2018, în funcție de evoluția profesională a fiecărui angajat salarizat în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017. ... 95. De asemenea, verificând condiția statuării asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită, se constată că instanța supremă a statuat în mecanismele de unificare a practicii judiciare și cu privire la chestiunea de drept referitoare la limitarea sporurilor, reglementată de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 96. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că: în interpretarea unitară a dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la art. 4 și 5 din capitolul VIII secțiunea I din anexa nr. V la aceeași lege, suma sporurilor acordate personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu trebuie să depășească limita prevăzută de art. 25 din aceeași lege, raportată la ordonatorul de credite care stabilește drepturile salariale. ... 97. Ulterior, prin Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) și art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, principiul nediscriminării nu poate fi invocat pentru acordarea sporurilor prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 la nivel maxim, dacă astfel s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din același act normativ. ... 98. În considerentele de la paragrafele 92 și 95 ale acestei din urmă decizii s-a reținut că: așadar, ceea ce a decis Curtea Constituțională este egalizarea la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, corespunzător fiecărei/fiecărui funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, iar nu egalizarea elementelor de salarizare suplimentare salariului de bază sau indemnizației de încadrare, cum sunt sporurile, compensațiile, adaosurile, primele, premiile și celelalte drepturi ce intră în prezent în obiectul de reglementare al art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. Abordarea trebuie să fie aceeași și dacă reperul de comparație l-ar constitui nivelul sporurilor recunoscute prin hotărâri judecătorești unor persoane care își desfășoară activitatea în cadrul acelorași instanțe sau parchete, invocarea prevederilor art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 nefiind suficientă pentru a impune ordonatorului de credite egalizarea la nivel maxim a cuantumului procentual al sporurilor individuale, cu încălcarea limitei generale prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 99. Astfel, prin deciziile obligatorii amintite mai sus, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, instanța supremă a statuat atât cu privire la neaplicarea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială, cât și cu privire la sporurile salariale, în sensul interdicției încălcării limitei generale prevăzute de art. 25 alin. (1) din aceeași lege, în aplicarea acestor decizii, cuantumul concret al valorii de referință sectorială care intră în compunerea indemnizației de încadrare/salariului de bază fiind irelevant. ... 100. Singura chestiune de drept cu privire la care nu s-a statuat anterior și nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare este cea care presupune a se stabili dacă, în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu 1 ianuarie 2018, cu procentul de 25%, conform art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 101. Dat fiind că numai prima chestiune de drept îndeplinește toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu acestei chestiuni. ... ... X.2. Asupra fondului sesizărilor 102. Prioritar, Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere că problema de drept care îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și cu privire la care instanțele de trimitere solicită o rezolvare de principiu vizează potențiala aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a dispozițiilor art. 38 alin (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul majorării cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază, stabilite prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, pentru personalul din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, în condițiile în care, începând cu aceeași dată, cotele contribuțiilor sociale datorate de către angajați au crescut de la 16,5% la 35%. ... 103. Astfel, potrivit art. 138 lit. a) , respectiv art. 156 lit. a) și art. 186 lit. a) din Codul fiscal, forma în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, cotele de contribuții de asigurări sociale (CAS) erau de 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator, în timp ce cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) era de 5,5% pentru contribuția individuală, iar cota de contribuție de asigurări pentru șomaj era de 0,5% pentru contribuția individuală, rezultând astfel o cotă de contribuție cumulată a angajaților de 16,5%. ... 104. Conform art. I pct. 42, 69 și 87 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2018, cota de contribuție de asigurări sociale (CAS) datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați a crescut la 25%, cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) a fost stabilită la 10%, iar cota de contribuție de asigurări pentru șomaj nu se mai datorează, rezultând o cotă de contribuție cumulată de 35%. Se observă, astfel, o creștere a contribuțiilor datorate de angajați, de la 16,5% până la data de 31 decembrie 2017, la 35% începând cu data de 1 ianuarie 2018, creșterea fiind de 18,5%. ... 105. Potrivit art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, „sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017“. ... 106. În fine, potrivit art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, „începând cu data de 1 iulie 2017 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“, iar, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din același act normativ, a cărui interpretare face obiectul prezentei sesizări, „începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 107. Față de această dezvoltare legislativă în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a personalului din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, și, întrucât prevederile art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 fac trimitere la majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare acordate în luna decembrie 2017, iar sesizările transmise de instanțele de trimitere fac referire la compunerea acestor elemente salariale cu valoarea de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră necesar a releva modalitatea de constituire a indemnizațiilor de încadrare, respectiv a salariilor de bază, până la data de referință de 31 decembrie 2017, pentru personalul din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“. ... 108. Legea-cadru nr. 153/2017 face trimitere în anexa nr. V, dedicată familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, la sintagma „indemnizație de încadrare“ drept componentă salarială pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți și asistenți judiciari, care, potrivit art. 7 lit. c) din același act normativ, constă în „suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX“, și la sintagma „salariu de bază“, definit de art. 7 lit. a) din aceeași lege ca fiind „suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX“ pentru celelalte categorii profesionale care aparțin aceleiași familii ocupaționale. ... 109. Demn de precizat este faptul că actele normative anterioare intrării în vigoare, la data de 1 iulie 2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, care au reglementat drepturile salariale pentru categoriile profesionale circumscrise familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, au stabilit că indemnizația de încadrare/salariul de bază al acestora este rezultatul înmulțirii unei valori de referință sectorială cu un coeficient de multiplicare determinat specific pe baza unor criterii legale. ... 110. În acest sens, relevante sunt prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură (...) pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare (...)“, nivelul valorii de referință sectorială fiind stabilit, pentru categoriile profesionale circumscrise actului normativ menționat, la suma de 257 lei, precum și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului“, categorii profesionale pentru care nivelul valorii de referință sectorială a fost stabilit la suma de 280,64 lei. ... 111. Acestor ordonanțe care au reglementat salarizarea personalului din sistemul judiciar, pe categorii profesionale, li s-au succedat acte normative în materia salarizării tuturor categoriilor de personal plătit din fonduri publice, respectiv Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu modificările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, cu modificările ulterioare, și, în fine, Legea-cadru nr. 153/2017. ... 112. Sub imperiul tuturor acestor acte normative, așa cum s-a arătat mai sus, ideea de bază care a fundamentat stabilirea veniturilor salariale pentru categoriile profesionale circumscrise familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ a fost aceea ca diferențierea indemnizațiilor de încadrare, respectiv a salariilor de bază să fie făcută, în mod exclusiv, prin aplicarea unor coeficienți de multiplicare distincți, nivelul valorii de referință sectorială rămânând însă constant. ... 113. Un punct de reper în stabilirea unei valori de referință sectorială unice la nivelul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ îl reprezintă Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale, care, în considerente - paragraful 31 - a reținut că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare (...) trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale“, respectiv că - paragraful 26 - „hotărârile judecătorești prin care s-a recunoscut majorarea indemnizației de încadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorările de 2%, 5% și respectiv 11% acordate magistraților și personalului asimilat, au aplicabilitate generală și se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute anumite drepturi în baza unor situații de fapt particulare, fără aplicabilitate generală (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care o persoană a avut recunoscut sporul de doctorat)“. ... 114. Or, atât timp cât majorările de 2%, 5% și, respectiv, 11%, acordate prin Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 10/2007), s-au aplicat indemnizațiilor de încadrare, respectiv salariilor de bază, care, inclusiv la momentul respectiv, se compuneau tot prin înmulțirea coeficienților de multiplicare (element variabil) cu valoarea de referință sectorială (element constant), a devenit evident și obligatoriu că valoarea de referință sectorială reprezintă o componentă salarială constantă cu aplicabilitate generală la nivelul întregii familii ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“. ... 115. Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește, cu titlu de principiu, că forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale, prevăzută de art. 147 alin. (4) din Constituția României, se atașează dispozitivului și considerentelor pe care se întemeiază raționamentul din punct de vedere juridic. În acest sens este relevantă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, prin care s-a reținut că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină soluția adoptată, în verificarea conformității textelor legale analizate cu prevederile Constituției României. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. ... 116. Aspectul aplicabilității generale la nivelul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ a componentei salariale constante, reprezentată de valoarea de referință sectorială, a fost antamat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție în decizii obligatorii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței. ... 117. În acest sens, în considerentele cuprinse în paragraful 81 al Deciziei nr. 55 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, „prin urmare, în măsura în care în cadrul aceleiași familii ocupaționale este stabilit un anumit nivel al valorii de referință sectorială, acesta este aplicabil întregii familii ocupaționale, iar diferențierea veniturilor rezultă în mod exclusiv din utilizarea unor coeficienți de multiplicare caracteristici, care variază în raport cu funcția ocupată și cu celelalte criterii indicate de legiuitor“. ... 118. De asemenea, în paragraful 81 al Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a făcut referire la faptul că „singurul element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază, de aplicabilitate generală, este valoarea de referință sectorială“, iar „diferențierea veniturilor magistraților - în considerarea fie a nivelului instanței ori al parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă - se face, în mod exclusiv, prin aplicarea unor coeficienți de multiplicare distincți, nivelul valorii de referință sectorială rămânând însă constant“. Spre deosebire de valoarea de referință sectorială, ca reper unic de referință în sectorul în care este incident, „celălalt element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază - coeficientul de multiplicare - constituie reperul în funcție de care se realizează dezideratul diferențierii veniturilor magistraților și ale altor categorii de personal din sistemul justiției, în considerarea fie a nivelului instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă; ca atare, el nu are aplicabilitate generală, ci dimpotrivă, una restrânsă la sfera anumitor beneficiari ai legii“. Totodată, în paragraful 82 al aceleiași decizii, s-a reținut că „atunci când instanțele judecătorești sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiți destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaște dreptul la respectivele majorări“. ... 119. Relevante sunt și considerentele cuprinse în paragraful 69 al Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care s-a reținut că „(...) valoarea de referință sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizațiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaționale «Justiție», în timp ce coeficienții de multiplicare constituie elementul component în funcție de care se realizează diferențierea veniturilor judecătorilor și procurorilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori în considerarea funcției pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referință sectorială este același pentru toți magistrații și tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanței sau parchetului la care funcționează și de funcția ocupată, în timp ce coeficienții de multiplicare sunt distincți și reprezintă reperul care asigură dezideratul diferențierii veniturilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului și a funcției ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari“, precum și cele cuprinse în paragraful 77 al Deciziei nr. 4 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care s-a reținut că „valoarea de referință sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizațiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaționale «Justiție», în timp ce coeficienții de multiplicare constituie elementul component în funcție de care se realizează diferențierea veniturilor judecătorilor și procurorilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori în considerarea funcției pe care o ocupă“. ... 120. Revenind la obiectul învestirii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că indemnizația de încadrare, respectiv salariul de bază, în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, indiferent de categoria profesională circumscrisă acestei familii ocupaționale, se compunea, la data de 30 iunie 2017 și, corelativ, la data de 31 decembrie 2017, conform art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin înmulțirea unui coeficient de multiplicare variabil, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, cu valoarea de referință sectorială, element constant, cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale. ... 121. Cuantumul de 605,225 lei pentru valoarea de referință sectorială în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, la care se face trimitere în prezenta sesizare, este amintit în Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în paragrafele 82-83 reținându-se că „(...) analiza jurisprudenței naționale relevă, așa cum s-a arătat mai sus, că deja au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive, care au recunoscut dreptul magistraților la o indemnizație calculată pe baza valorii de referință sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaționale «Justiție» și care îi vizează pe toți ordonatorii principali de credite din acest sistem. Prin urmare, dacă în cadrul familiei ocupaționale «Justiție» există deja astfel de hotărâri judecătorești, indemnizațiile de încadrare ale tuturor celorlalți magistrați trebuie stabilite la nivelul maxim aflat în plată, în aplicarea art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și a art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, pentru că hotărârile pronunțate au examinat prevederi legale cuprinse în acte normative cu aplicabilitate generală“, raționamentul din paragraful 83 antereferit fiind valabil pentru toate categoriile profesionale din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“. ... 122. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază că acest cuantum al valorii de referință sectorială de 605,225 lei a fost stabilit, în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, prin acte administrative emise de către ordonatorii de credite care au și calitatea de angajatori ori prin hotărâri judecătorești definitive, în aplicarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, prin majorarea cu 25% a valorii de referință sectorială de 484,18 lei. ... 123. Deși în analiza conceptuală a chestiunii de drept sesizate și care urmărește a statua „dacă, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare «Justiție», stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții“ cuantumul concret al valorii de referință sectorială nu prezintă importanță, Înalta Curte de Casație și Justiție se va referi la un cuantum al valorii de referință sectorială determinat, menționat în sesizare și regăsit în jurisprudență, de 605,225 lei, având în vedere că scopul prezentului mecanism de unificare este de a dezlega o chestiune de drept punctuală, care are legătură cu fondul cauzei în care s-a dispus sesizarea, iar nu de a da o dezlegare de principiu privind interpretarea și aplicarea, în general, a legii, această din urmă abordare fiind specifică recursului în interesul legii. ... 124. Odată statuat în limitele sesizării că, la data de 31 decembrie 2017, salariile de bază, respectiv indemnizațiile de încadrare ale întregului personal din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ se compun cu o valoare de referință sectorială unică și invariabilă în sumă de 605,225 lei, înmulțită cu un coeficient de multiplicare variabil în funcție de criterii legal stabilite, este facil a observa că, pentru suficientul motiv constând în compensarea creșterii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotelor de contribuții sociale aflate în sarcina angajaților de la 16,5% la 35%, cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază se majorează cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 125. Acest aspect este reglementat explicit nu doar în dispoziția legală interpretată, ci și în prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, conform cărora „sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017“. ... 126. Relevante sunt și considerentele cuprinse în paragraful 42 al Deciziei nr. 662 din 29 septembrie 2020 a Curții Constituționale, care, în analiza excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, reliefează că „aceste dispoziții legale stabilesc reguli de ordin tehnic în materie fiscală privind sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, realizând o corelare cu dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în contextul transferului contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, legiuitorul a redimensionat politica sa fiscală, aspect care se înscrie în marja sa de apreciere, potrivit art. 139 din Constituție, în scopul îmbunătățirii colectării contribuțiilor la bugetul de asigurări sociale și, implicit, al protejării drepturilor fundamentale ale salariaților“. ... 127. Un argument subsidiar în susținerea opiniei potrivit căreia cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază, compuse cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, înmulțită cu un coeficient de multiplicare variabil, se majorează cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, îl reprezintă și faptul că, prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, emis de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr 304/2022 privind organizarea judiciară și al dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare, în vederea stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a stabilit că, „începând cu data de 1 ianuarie 2018, judecătorii prevăzuți în anexă, parte integrantă din prezentul ordin, vor fi salarizați prin acordarea valorii de referință sectorială în sumă de 605,225 lei, pentru intervalele de timp indicate în anexă în fiecare caz în parte“. ... 128. Ulterior, Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 a fost completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, în sensul că „drepturile salariale stabilite în conformitate cu Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 (...) se calculează cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 1 din Ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 16.01.2018“, în timp ce art. 1 al acestui din urmă ordin, emis și în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevede că „începând cu data de 1.01.2018 cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare/ salariilor de bază (...) se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25 al Legii-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 129. Or, atât timp cât prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, acte administrative care se bucură de prezumția de legalitate și sunt executorii inclusiv cu privire la aspectul relevant din prezenta sesizare, respectiv aplicarea majorării cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru o categorie profesională din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, majorare reliefată în anexele care fac parte din ordinele amintite, cu atât mai mult, în considerarea caracterului de generalitate a dispozițiilor legale care reglementează majorarea salarială, caracter rezultat din identitatea de interpretare față de cea dată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 majorărilor salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, se impune a statua în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 130. În același timp însă este incontestabil că există ordonatori de credite/angajatori ai diferitelor categorii profesionale din cadrul familiei ocupaționale „Justiție“ care au acordat deja majorarea salarială vizată, majorare care produce același efect al creșterii cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare ori al salariilor de bază, indiferent dacă se aplică acestor componente salariale compuse prin înmulțirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei ori dacă se aplică unității de valoare referință sectorială de 605,225 lei din compunerea indemnizațiilor de încadrare ori a salariilor de bază. ... 131. Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv, în ambele variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât și indemnizației de încadrare ori salariului de bază din compunerea cărora aceasta face parte, întrucât s-ar produce o dublă majorare. ... 132. În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază că instanțele judecătorești învestite cu litigii de natura celor aflate pe rolul instanțelor de trimitere au obligația, în temeiul art. 22 din Codul de procedură civilă, de a verifica în ce măsură, până la soluționarea litigiilor, s-a procedat la majorarea cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare, respectiv al salariilor de bază constituite cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorare prevăzută de dispoziția legală a cărei interpretare se solicită, ceea ce face ca aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în maniera interpretată prin prezenta decizie, să se realizeze doar în măsura în care angajatorii nu au acordat deja această majorare. ... 133. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...