Decizia ÎCCJ nr. 15/2024 (RIL)Punctul III

III. Examenul jurisprudențial. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 21. Autorul sesizării a reținut că problema de drept supusă examinării a apărut în cauzele având ca obiect infracțiunea de delapidare în varianta atenuată prevăzută de art. 295 raportat la art. 308 din Codul penal^1 în care procurorul a solicitat, în temeiul art. 139 din Codul de procedură penală, dispunerea de către judecătorul de drepturi și libertăți a unor măsuri de supraveghere tehnică sau autorizarea prealabilă, în baza art. 152 din Codul de procedură penală, pentru obținerea datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. ... 22. În acest context juridic, fiind sesizate cu propunerile formulate de către parchete, instanțele trebuie să stabilească dacă este îndeplinită condiția la care fac referire art. 139 alin. (2) și art. 152 alin. (1) lit. a) raportat la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală privind săvârșirea unei infracțiuni pentru care se pot dispune măsurile de supraveghere tehnică prevăzute de art. 138 alin. (1) lit. a) -d) din Codul de procedură penală sau metoda specială de cercetare prevăzută de art. 138 alin. (1) lit. j) din Codul de procedură penală. ... 23. Examenul jurisprudenței actuale în materie a evidențiat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la includerea infracțiunii de delapidare în varianta atenuată prevăzută de art. 295 alin. (1) raportat la art. 308 din Codul penal în categoria infracțiunilor contra patrimoniului, menționată expres de către legiuitor printre cele pentru care se poate dispune emiterea unui mandat de supraveghere tehnică sau autorizarea prealabilă a obținerii datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, existând două orientări. ... 24. Într-o primă orientare jurisprudențială, considerată de către autorul sesizării, majoritară, instanțele au reținut că infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 raportat la art. 308 din Codul penal, săvârșită de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice, se încadrează în sintagma „infracțiuni contra patrimoniului“ din cuprinsul art. 139 alin. (2) și art. 152 alin. (1) lit. a) raportat la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. ... 25. În motivarea acestui punct de vedere, s-a arătat că, deși nu a mai fost prevăzută de legiuitor în titlul II „Infracțiuni contra patrimoniului“ (art. 228-256 din Codul penal) din Partea specială a Codului penal actual, ci în categoria infracțiunilor de serviciu prevăzute în titlul V capitolul II „Infracțiuni de serviciu“, fapta în discuție este o infracțiune complexă, potrivit art. 35 alin. (2) din Codul penal. ... 26. Prin urmare, însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar privat, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le administrează sau gestionează aduce atingere nu doar relațiilor sociale privind buna desfășurare a activității de serviciu (obiect juridic principal), ci și relațiilor sociale referitoare la protecția patrimoniului (obiect juridic secundar sau adiacent). ... 27. Includerea infracțiunii în cadrul infracțiunilor de serviciu a fost făcută de legiuitor în funcție de obiectul său juridic principal, însă nu se poate face abstracție de faptul că prin săvârșirea acesteia sunt vătămate și relațiile sociale patrimoniale. ... 28. Aplicând acest raționament, instanțele au pronunțat încheieri definitive prin care au dispus luarea unor măsuri de supraveghere tehnică sau au autorizat prealabil obținerea de către organele de urmărire penală a datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. ... 29. În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe din raza de competență a curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București și Constanța (anexa I, pozițiile nr. 1-6): Încheierea nr. 251 din 25 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în Dosarul nr. 7.904/176/2022; Încheierea nr. 264 din 28 august 2022, pronunțată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 10.104/180/2020; Încheierea nr. 12/CC din 23 martie 2021, pronunțată de Judecătoria Făgăraș în Dosarul nr. 1.397/226/2021; Încheierea din 16 august 2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în Dosarul nr. 20.475/301/2022; Încheierea nr. 732 din 12 noiembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul nr. 29.771/212/2021; Încheierea nr. 293 din 24 mai 2022, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul nr. 13.220/212/2022. ... 30. Deși sunt invocate în susținerea acestei orientări jurisprudențiale, considerată opinie majoritară, șase hotărâri judecătorești, se constată că doar în trei dintre acestea a fost analizată neechivoc problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. ... 31. În celelalte trei hotărâri judecătorești, nici măcar nu a fost abordată problema de drept ce face obiectul sesizării, în contextul în care în cauzele analizate s-a dispus începerea urmăririi penale atât cu privire la săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 308 alin. (1) din Codul penal, cât și cu privire la alte infracțiuni [de exemplu, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal sau înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din Codul penal] care permiteau dispunerea unei astfel de măsuri. ... 32. Astfel, prin Încheierea nr. 264 din 28 august 2022, pronunțată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 10.104/180/2020, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că în cauză există suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală, pentru care se fac cercetări în cauză, respectiv infracțiunile de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 295 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 308 alin. (1) din Codul penal și art. 322 alin. (1) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. În raport de gravitatea acestei infracțiuni, cu faptul că prin acest procedeu se pot obține probe cu privire la vinovăția persoanelor în comiterea infracțiunii și că probele nu ar putea fi obținute în alt mod, s-a apreciat că măsura este proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale și este necesară pentru apărarea ordinii publice, respectiv a relațiilor privitoare la proprietatea privată a persoanei. ... 33. Prin Încheierea nr. 12/CC din 23 martie 2021, pronunțată de Judecătoria Făgăraș în Dosarul nr. 1.397/226/2021, s-a reținut că în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, falsul privind identitatea prevăzută de art. 327 alin. (1) și (2) din Codul penal și înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din Codul penal. Totodată, în aceeași cauză s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 din Codul penal cu aplicarea art. 308 din Codul penal. ... 34. Judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege și că datele solicitate sunt necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele, motiv pentru care, în baza art. 152 alin. (2) din Codul de procedură penală, art. 138 alin. (1) lit. j) din Codul de procedură penală și art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, a admis solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș și, în consecință, a dispus autorizarea obținerii de la furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului a datelor reținute în baza Legii nr. 506/2004. ^1 Săvârșită de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice. ... 35. Prin Încheierea nr. 732 din 12 noiembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul nr. 29.771/212/2021, judecătorul de drepturi și libertăți a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța și, în baza art. 141 alin. (3) din Codul de procedură penală, a confirmat măsurile de supraveghere tehnică dispuse prin Ordonanța procurorului din data de 10.11.2021, prin care s-a dispus autorizarea, cu titlu provizoriu, pe o durată de 48 de ore, a măsurii de supraveghere tehnică, constând în interceptarea, localizarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de la și către un terminal de telefonie mobilă. Se constată că, prin hotărârea invocată, nu a fost analizată problema de drept vizată de recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 36. Totodată, se reține că, deși a fost anexată Sentința penală nr. 324 din 26 octombrie 2023 pronunțată de Judecătoria Făgăraș în Dosarul nr. 4.868/226/2022, aceasta excedează obiectului recursului în interesul legii. ... 37. Referitor la cea de a doua orientare jurisprudențială, considerată ca fiind minoritară, s-au depus un număr de patru hotărâri judecătorești, iar din conținutul acestora care reprezintă de fapt și opinia majoritară rezultă că infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) raportat la art. 308 din Codul penal nu se încadrează în sintagma „infracțiuni contra patrimoniului“ cuprinsă în art. 139 alin. (2) și art. 152 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală care se referă strict la infracțiunile prevăzute în Partea specială titlul II „Infracțiuni contra patrimoniului“ din Codul penal. ... 38. În susținerea acestui punct de vedere, împrejurarea că această infracțiune are ca obiect juridic secundar relațiile privind protecția patrimoniului nu este suficientă pentru a fi încadrată în categoria infracțiunilor contra patrimoniului. În acest sens, s-a reținut că în Codul penal anterior infracțiunea de delapidare era încadrată în titlul privind infracțiunile contra patrimoniului, însă în Codul penal actual a fost inclusă printre infracțiunile de serviciu, respectiv în titlul V „Infracțiuni de corupție și de serviciu“, capitolul II „Infracțiuni de serviciu“. ... 39. Potrivit expunerii de motive a Codului penal actual, „delapidarea (...) a fost adusă acolo unde îi era locul, în grupul infracțiunilor de serviciu, pentru că, prin comiterea ei, se vatămă mai întâi relația socială de serviciu și în secundar se afectează patrimoniul unei persoane juridice.“ ... 40. Întrucât stabilirea prin dispozițiile art. 139 alin. (2) și ale art. 152 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală a infracțiunilor pentru care se pot dispune măsuri de supraveghere tehnică, respectiv metoda specială de cercetare constând în obținerea datelor de trafic și localizare, reprezintă una dintre garanțiile minime pe care legea trebuie să le prevadă pentru a fi în concordanță cu dispozițiile art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, interpretarea prevederilor în discuție trebuie să fie restrictivă pentru a asigura cerința de previzibilitate. ... 41. Prin urmare, având în vedere caracterul intruziv ridicat al acestor măsuri în dreptul la viața privată a persoanei, sintagma „infracțiuni contra patrimoniului“ nu poate fi extinsă și în cazul altor infracțiuni, în afara celor din titlul II din Partea specială a Codului penal. O altă interpretare nu poate fi reținută și pentru că legiuitorul nu a folosit expresia „infracțiuni care sunt susceptibile a produce un prejudiciu“. ... 42. În plus, s-a constatat că nu este îndeplinită nici cerința impusă de art. 139 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală privind maximul special al pedepsei prevăzută de lege (5 ani închisoare sau mai mare) pentru infracțiunile care nu sunt indicate expres în cuprinsul acestor prevederi. În acest sens, s-a arătat că în cazul infracțiunii de delapidare comisă de o persoană care nu este funcționar public, potrivit art. 308 alin. (2) din Codul penal, pedeapsa prevăzută este mai mică de 5 ani închisoare, fiind cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni închisoare. ... 43. Având în vedere aceste considerente, instanțele au pronunțat hotărâri definitive prin care au respins, ca nefondate, propunerile formulate de către parchete privind emiterea unor mandate de supraveghere tehnică sau de autorizare prealabilă a obținerii de către organele de urmărire penală a datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. ... 44. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe din raza de competență a curților de apel București și Cluj (anexa II, pozițiile nr. 7-10): Încheierea din 15 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în Dosarul nr. 28.823/301/2022; Încheierea nr. 54 din 7 martie 2019, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în Dosarul nr. 4.676/303/2019; Încheierea nr. 23 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în Dosarul nr. 889/303/2024; Încheierea nr. 132/C din 26 septembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 19.428/211/2022. ... 45. Cele două orientări jurisprudențiale asupra problemei de drept în discuție au făcut obiectul dezbaterilor cu prilejul întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată aspectelor de practică neunitară, desfășurată la București, în perioada 15-16 noiembrie 2023. În acest context s-a susținut necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sau promovării unui recurs în interesul legii. ... ...