Decizia CCR nr. 799/2015Paragraful 93

84. Cu privire la invocarea art. 62 alin. (3) din Constituţie se constată că acest text se referă la cetăţenii români care locuiesc pe teritoriul ţării la un moment dat, aşadar, au fie domiciliul, fie reşedinţa pe teritoriul acesteia. Însă acest text vizează stabilirea numărului de mandate de senatori/deputaţi în funcţie de criteriul antereferit, şi nu la modul de atribuire a mandatelor. Or, criticile de neconstituţionalitate vizează faptul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate contribuie la atribuirea mandatului aleşilor din circumscripţiile electorale din ţară, aspect nereglementat de art. 62 alin. (3) din Constituţie. Astfel, sfera de incidenţă a dispoziţiilor art. 62 alin. (3) din Constituţie nu vizează legea criticată, ci Legea nr. 208/2015, drept pentru care critica de neconstituţionalitate astfel formulată nu poate constitui obiectul analizei Curţii Constituţionale [a se vedea şi paragraful 52 al deciziei].