Decizia CCR nr. 774/2015Paragraful 31

27. Curtea reţine că indicarea, în mod expres, în cuprinsul art. 133 alin. (7) şi art. 134 alin. (3) din Constituţie a faptului că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor date în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, care pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, echivalează cu recunoaşterea controlului judecătoresc în această materie şi aplicarea, în consecinţă, a exigenţelor care decurg din art. 21 din Constituţie. Având în vedere Decizia nr. 433 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.267 din 29 decembrie 2004, Curtea apreciază că textele constituţionale antereferite vizează hotărârile cu caracter jurisdicţional date de Consiliul Superior al Magistraturii, tipologie de hotărâri care, de principiu, pot fi date numai în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, aşadar, în cadrul "materiei disciplinare". Întrucât în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor hotărârile date nu vizează numai soluţionarea pe fond a acţiunii disciplinare, ci, până la pronunţarea acestei hotărâri, pot fi date şi altele ce premerg soluţionarea acesteia, Curtea reţine că textul constituţional, prin prisma conţinutului şi finalităţii sale normative, vizează şi aceste hotărâri în măsura în care se referă la exercitarea funcţiei de judecător sau procuror. În consecinţă, în sfera de incidenţă a textelor constituţionale menţionate sunt cuprinse şi hotărârile prin care se iau măsuri provizorii privind exercitarea funcţiei de judecător şi procuror în cadrul soluţionării acţiunii disciplinare. Mai mult, în sensul celor anterior arătate, Curtea reţine faptul că dacă legiuitorul constituant derivat ar fi dorit ca numai hotărârea Consiliului prin care se soluţionează acţiunea disciplinară să fie supusă controlului judecătoresc, ar fi stabilit în mod expres acest lucru.