Decizia CCR nr. 774/2015Paragraful 29

25. Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că legiuitorul constituant, prin art. 134 alin. (2) din Constituţie, a consacrat în domeniul răspunderii disciplinare "rolul de instanţă de judecată" al Consiliului Superior al Magistraturii. Acest rol atribuit Consiliului nu atrage calificarea acestuia drept o instanţă judecătorească, aspect menţionat prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003, astfel că nu se poate interzice accesul liber la justiţie al persoanei judecate de această "instanţă extrajudiciară" [a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 391 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2007, şi Decizia nr. 788 din 20 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007]. De aceea, legiuitorul constituant derivat a stabilit că hotărârile Consiliului date în acest domeniu sunt supuse controlului judecătoresc exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, în acest cadru conceptual, Curtea Constituţională observă că, potrivit Legii nr. 317/2004, aceste hotărâri sunt date stricto sensu de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, însă, în accepţiunea lato sensu a dispoziţiilor art. 133 alin. (7) şi art. 134 alin. (2) şi (3) din Constituţie, acestea sunt calificate drept hotărâri care emană de la Consiliul Superior al Magistraturii.