Decizia CCR nr. 742/2015Paragraful 22

16. În acest sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite prin Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 privind examinarea unui recurs în interesul legii, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, şi a reţinut că "natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remuneraţie sau alt venit cu caracter permanent (...)". De asemenea, a observat "că indemnizaţia de şedinţă la care au dreptul consilierii locali, conform dispoziţiilor din textul de lege menţionat, nu este decât o remuneraţie ocazională şi nepermanentă şi care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit (...)". Instanţa supremă a conchis că "această indemnizaţie de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de şedinţe la care au participat şi nu poate fi asimilată cu un venit constant şi permanent de natura indemnizaţiilor şi salariilor pe care le primesc demnitarii, funcţionarii publici, angajaţii etc."