Decizia CCR nr. 701/2015Paragraful 20

15. Or, Curtea reţine că o astfel de critică - potrivit căreia art. 519 din Codul de procedură civilă contravine art. 16 raportat la art. 21 din Constituţie, creând discriminări între justiţiabilii din procesul civil faţă de cei din procesul penal, deoarece, prin comparaţie cu art. 475 din Codul de procedură penală, nu conduce la existenţa aceloraşi condiţii privind obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susţine autoarea excepţiei. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a art. 519 din Codul de procedură civilă "astfel cum a fost interpretat şi aplicat, în ceea ce priveşte condiţia «noutăţii», de completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", aşa cum a fost formulată, este inadmisibilă.